Ciudat titlu, însă are un mesaj profund.
Haideți să ne imaginăm. Un ciorchine de struguri, frumos, înparfumat (unora cred că deja le lasă gura apă). Ei bine ... priviți cât de bine sunt conectate boabele acestui fruct una de cealaltă! Ce strâns legate sunt de ciorchine iar ciorchinele direct de vița de vie.
Dar ce legătură are cu familia? Zilele trecute mă gândeam la conceptul de familie. Și familia în sine este un întreg: părinți, copiii.
Oare toate familiile arată asemenea unui ciorchine de struguri? Bine închegate, cu relații strânse și care miros a unitate, fericire și iubire?
Cel puțin așa a lăsat Dumnezeu familia. Întâi a creat omul din țărână, i-a „suflat în nări suflare de viață și omul s-a făcut astfel un suflet viu.” Geneza 2:7b și i-a făcut „un ajutor potrivit” din coasta lui, pe femeia cea care este dătătoarea vieții de mii de ani. Pe om l-a făcut după Chipul și Asemănarea Lui.
Familia gândită de Creatorul avea scopul de arăta spre unitatea Sfintei Treimi: Tată, Fiu și Duhul Sfânt. Să ne arate dragostea dintre cele trei persoane. Respectul.
Dar o dată cu păcatul intrat în lume, familia a început să se îndepărteze de modelul acesta. Relația dintre oameni și Creator s-a schimbat. Oamenii se rușinau, se temeau. Cunoșteau răul pentru că deja îl înfăptuiseră.
Mai târziu, femeia a dat naștere copiilor ei cu mare durere, pentru că păcatul trebuia pedepsit. A intrat invidia, ura în inima fiului ei cel mare Cain care a ridicat mâna împotriva fratelui mai mic și l-a ucis.
Răul devenea tot mai mare de-a lungul secolelor încât Dumnezeu a decis să nimicească omul de pe fața pământului prin potop și așa a și fost.
Dar și-a pus deoparte opt oameni pentru El, pentru slujba Lui, față de care a făcut un Legământ că nu va mai fi nimici omul prin potop.
Cu siguranță știm aceste istorisiri ale Bibliei. Dar știți că dacă atunci lucrurile erau atât de urâte, acum sunt cu mult mai rele?
Cunoaștem atâtea cazuri de familii destrămate, de adulter, familii disfuncționale, incesturi, abuzuri sexuale și fizice față de mame și copii. Familii ce trăiesc la limita subzistenței. Nu ne sunt străine astfel de povești de viață. Poate chiar unele dintre noi ne regăsim într-una dintre ele?
Pare greu de crezut dar chiar dacă suntem creștine poate contextul unde ne-am născut nu a fost unul deloc prielnic. Cum să avem familii ciorchine?
Și dacă nu avem devine destul de dificil să vedem și să ne însușim acest ideal, nu? Nicio familie nu este fără probleme și totuși unele dintre ele rămân sau devin mai unite din cauza acestor perioade pe care le traversează împreună.
Este minunat. Este încurajator să știm că acele familii care Îl au central pe Isus sunt binecuvântate cu unitate, înțelegere, și miros a Viață.
Cred că fiecare dintre noi ne străduim să atingem acest standard împreună cu Isus. Unii reușim mai repede, alții mai târziu în funcție de cât de mult Îl lăsăm pe Duhul Domnului să ne conducă viețile.
Nu cunosc familia ta. Dar știu că idealul nostru este să fim mlădițe roditoare ce își iau seva din viță. „Isus este Vița. Noi suntem mlădițele”. Ioan 15:5. Și „despărțiți de El nu putem face nimic.” 5b. Aș zice că nimic bun, că de rele suntem capabili.
Îmi doresc o familie ciorchine deși încă îmi este greu să înțeleg conceptul știu că la aceasta am fost chemată. Dacă voi avea o familie: soț, copii înseamnă că împreună cu ei pot aduce glorie Domnului. Și mă rog să mă ajute Domnul să mă ptegătesc pentru această chemare.
Dacă nu voi avea, atunci prin singurătate, dedicare și slujire înseamnă că îi pot aduce glorie Lui. Mă rog să mă ajute Domnul să mă pun la dispoziția Lui.
Arată familia ta ca un ciorchine? Sunt toate boabele lui strâns legate? Dacă sunt mulțumește-i lui Isus. Dacă nu sunt luptă-te pentru cele ce au ales să se îndepărteze să le aducă El înapoi în Viță unde este adevărata Viață.
Comentarii
Trimiteți un comentariu