Treceți la conținutul principal

Sirop cu gust de fiere

 



Sirop cu gust de fiere, aceasta a fost concluzia mea după ce am vizionat câteva filme din seria Christmas de pe un anume post tv.

Cred că majoritatea dintre noi, fetele și femeile avem o sensibilitate față de perioada aceasta a anului. Așteptăm cu nerăbdare să ne așezăm confortabil pe canapea, cu o cană de cacao în mână sau un ceai cu scorțișoară și aromă de portocală din care să sorbim în timp ce rulează filmele cu tema Crăciunului.

Titlurile acestor filme ne atrag privirea și ne fac să vrem să cunoaștem povestea. Foarte ușor devenim emoționale în timp ce descoperim viețile unor personaje de altfel atât de fictive.

Aproape că avem impresia că ceea ce filmul ne servește este desprins din realitate. Când defapt totul este la nivel imaginativ și repetitiv. Acest gen de filme nu au un fir diferit al poveștii. Toate spun același lucru dar cu personaje diferite așezate în contexte diferite. Cred că ați observat deja acest amănunt?

Cu toate că îmi plac acest gen de filme și îmi place să îmi permit să mă las purtată de emoția sărbătorilor de iarnă, a fulgilor de nea dansând prin aer, și a luminițelor ce împodobesc atmosfera. În același timp descopăr că în spatele tuturor acestor producții există ceva mai puternic decât o emoție a celei mai frumoase perioade a anului.

Filmele acestea au mesaj bine gândit, manipulator și persuasiv în a ne transfera din realitatea cotidiană într-una care nu există. Vor să ne facă mințile și inimile să tânjească după povești ce nu pot deveni realitate. Și totuși permitem multe dintre noi să le facem jocul. Ne lăsăm purtate de valul iubirii aproape perfecte care apare peste noapte fix de unde nu te aștepți exact în perioada Crăciunului. Că doar atunci miracolele își pot face simțite prezența. 

Oricât de inofensiv,  pueril și chiar frumos ar putea să pară un film Christmas, în realitate ajunge să ne tulbure mintea și inima. Dacă ești genul melancolic fii sigură că deja și-a îndeplinit menirea. Te-a manipulat încât să crezi că poți avea și tu ceea ce vizionezi acum. Oare?

Trăim în filme? Știm că într-adevăr viața bate filmul. Viețile multora dintre noi pot fi scenarii incredibile de film. Dar filmele acestea nu prezintă o realitate, și nici nu au acest scop.

Atunci de ce le mai vizionăm? Eii bine, de aici a pornit gândul de a scrie despre acest subiect. Dacă știm deja că filmele de Crăciun (cele mai multe cu povești de dragoste) au un mesaj subliminal manipulator de ce le mai urmărim? Vrem să ne lăsăm manipulate în mod intenționat? 

Aș zice că da. Deși poate că nu veți fi de acord cu mine. Sau poate că ați putea replica cum că nu ați conștientizat țelul acestor gen de filme. Le-ați privit ca pe o perioadă de relaxare și destindere. O pauză de la tumultul fiecărei zile și v-ați dat voie minții și inimii voastre să viseze. Este așa? De multe ori și eu mi-am găsit această scuză. Uneori poate chiar din plictiseală mi-am umplut timpul cu un astfel de film. Alteori în perioade cum avem fiecare dintre cele ce suntem necăsătorite, ne-am hrănit mintea și inima cu iluzii doar să ne amăgim că ne umplem golul singurătății.

Nu știu în ce măsură voi cele care sunteți deja căsătorite și aveți copii puteți fi „manipulate” de aceste filme Christmas. Dar cred că pentru cele necăsătorite impactul este mult mai puternic. 

De ce sirop cu gust de fiere? Pentru că filmul pare a fi dulce, îmbietor, relaxant la început, dar în final scopul lui era acela să ne amărască mai tare inima și să ne defocuseze privirea de pe Isus și să ne creeze nemulțumire. Ați observat asta până acum?

După ce ați urmărit un film de genul, ați simțit cum inima vi se umple de mulțumire și de fericire și pace că nu aveți și voi parte de povestea din el?

Sau mai de grabă golul din inimă s-a adâncit și mai mult? În loc de mulțumire se creează dezamăgire că nu ni s-a împlinit dorința de a fi cu cineva? Viața devine tot mai seacă. În loc să zâmbim plângem și ne amărâm. Nu putem empatiza cu personajele ci devenim invidioase pe fericirea lor.

Da, sirop la început. Fiere în final. În spatele unui astfel de gen de film stă vrăjmașul gata să mai înghită un oftat, o lacrimă de-a noastră, și starea de nemulțumire. În timp ce ne permitem relaxarea vizionării unui astfel de film, vrăjmașul câștigă teren din inimile noastre avide după nevoia de dragoste transformată în poftă.

Știu că deja filmele acestea sunt prezente pe acel post, am fost ispitită mai ales în anumite momente să le urmăresc. Dar oricât de tentate am fi și cât de inofensive ar părea, nu uitați în mod subtil ne înfășoară așa lesne încât să ne ia privirea de pe Hristos și o să îndrepte înspre poftele noastre neîmplinite. Vor să ne facă să Îl vedem pe Isus ca fiind nedrept că nu ne răspunde când și cum așteptăm noi.

Oprește-te din a le mai viziona! Cel puțin pe acestea de pe canalul dedicat filmelor de Crăciun. Caută alternativă, citește o carte. Privește alt gen de film. Petrece timp cu familia. Roagă-te. Slujește. Cântă. Ia-ți mintea de pe ele.

Domnul să ne ajute la aceasta!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...