Treceți la conținutul principal

Test spiritual

Povestea lui Naomi și Rut este o inspirație continuă pentru inimile noastre. În urmă cu ceva ani am ascultat o serie de predici pe baza acestei cărți, atât de scurte dar atât de pline de învățături spirituale pentru inima și mintea mea.

Naomi și Rut treceau prin schimbări foarte drastice în viața lor. Nesiguranța era singura lor „prietenă” omenește privind. Dar, Dumnezeu a găsit cu cale să se folosească de Rut, o tânără văduvă să o ridice pe soacra ei care își zicea acum, Mara (Amărăciune). 

Ce învățăm de la ele?

Cum putem să ne facem rapid un test al stării noastre spirituale?

Cum stăm cu Părtășia? Rut nu s-a lăsat de Naomi ba chiar îi spune: „Dumnezeul tău va fi și Dumnezeul meu”. Curajoasă afirmație, însă nu erau doar vorbe, inima acestei tinere femei fusese atât de mult atinsă de Dumnezeu, prin durerea prin care și ea trecuse încât a vrut să o urmeze pe Naomi, soacră sa și să despartă de idolii familiei ei, pentru a lipi de Dumnezeul lui Israel.

Cum este părtășia noastră zilnică cu Domnul?

Durerea acestor două femei a devenit sursa unor mari binecuvântări una pentru cealaltă cât și pentru cei din jurul lor.

Știm să ne gestionăm durerea în așa fel încât să investim în ea, și nu să ne lăsăm doborâte de ea?

Mi s-a zis de multe ori că durerea mea își are drept scop să fie o punte prin care ceilalți să pășească spre Dumnezeu și astfel Dumnezeu prin viața celor cărora mă voi implica mă va binecuvânta cu un nou capitol de viață. Dar atunci când suferi nu te poți gândi în agonia ta la cum poți binecuvânta pe alții.

Astfel conștientizez că multe din încercările sau falimentele mele nu și-au atins scopul întrucât doar mi le-am trăit dar nu le-am investit pentru binele altora.

Fără Cuvânt orice spunem va veni din „cunoștințele, experiențele, dorințele, înțelepciunea lumii acestei”. 

Naomi și Rut erau două femei înțelepte, vedem asta: „Spală-te și unge-te, apoi îmbracă-te cu hainele tale și coboară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat și de băut”. Rut 3:3 

Avem nevoie zilnic să ne hrănim sufletul din Cuvânt pentru că de acolo izvorăște:” Înțelepciunea care vine de sus, întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.” Iacov 3:17

Și așa cum spun versurile unui vechi cântec învățat la Școala Duminicală „Arma noastră-i Rugăciunea” .

Rugăciunea după cum știm este respirația sufletului nostru. Dacă nu ne rugăm sufletul pierde oxigenul spiritual de care are nevoie să poată „trăi”. Deși nu găsim scris ad litteram că Rut și Naomi s-au rugat, știm sigur că acest obicei spiritual exista în casa lor întrucât aveau frică de Dumnezeu. 

De multe ori rugăciunile fierbinți ale inimilor noastre sunt stropite cu lacrimi, iar Domnul ne cunoaște gândurile ascunse ale inimii, și la vremea Lui răspunde după voia Sa.

Un test rapid al stării noastre spirituale constă în : evaluarea Părtășiei, a hrănirii din Cuvânt și a vieții noastre de Rugăciune.

Domnul Isus să facă inimile noastre să crească în dragoste și reverență față de El. Amin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...