Treceți la conținutul principal

Portretul unui om îndrăgostit de Isus



Noi toate cele care suntem răscumpărate de Sângele Domnului Isus automat considerăm că Îl și iubim.
Dar dragostea noastră se vede prin fapte, mai exact prin dependență, ascultare și supunere. 
Pasajul din Ioan 21, primele 22 versete ne vor creiona portretul unui om îndrăgostit de Isus.
Îl iubești tu pe Isus? 
Cum putem demonstra acest lucru?
Am ascultat un mesaj biblic care mi-a schimbat perspectiva despre cum îmi evaluam dragostea pentru Isus Hristos.
Am descoperit că și noi ca fete și femei deși suntem falimentare asemenea lui Petru, nu înseamnă că nu Îl putem iubi pe Isus în tot acest timp. 
Sună antitetic. Cum poți să iubești dacă falimentezi? Iar falimentul lui Petru aproape că nici nu poate fi pus de noi în această categorie.
Îl iubea Petru pe Isus chiar și atunci când s-a lepădat de El de 3 ori?
Dar haideți să nu vedem paiul din ochiul lui, ci să ne simțim bârna din ochii noștri. Oare noi nu falimentăm ca și el? Câte promisiuni deșarte? Câte decizii fără final? De câte ori când am avut ocazia să recunoaștem că suntem „pocăite” (așa cum încă suntem numite), am ales să tăcem?
Acela oare nu este tot un faliment? 
L-am iubit noi atunci pe Isus în timp ce ne era rușine să recunoaștem că avem o relație personală cu El?
De ce a ales Petru să meargă la pescuit după ce a văzut că mormântul Domnului Isus este gol?
Pentru că era pescar. S-a întors la viața lui veche și tot așa ajungem să ne comportăm și noi. Uităm ce har am primit: „El S-a dat pe Sine Însuși pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl”. Galateni 1:4 
Avem și noi perioade din acestea cum a avut Petru? După un faliment să încercăm să înăbușim problema întorcându-ne la obiceiurile dinainte?
Petru s-a întors la pescuit. Tu la ce obicei te-ai întors? Pentru mine este cel mai la îndemână să caut ajutor, aliați în oameni sau să mă refugiez în scris.
Și cum se vede că Îl iubim pe Domnul?
Dacă Îl iubim pe Isus înseamnă că suntem pline de pasiune față de El. 
Domnul folosește exact același mod să îl cerceteze pe Petru ca și atunci când l-a chemat în lucrare. (pescuirea minunată).
Pe tine cum te-a cercetat Isus?
În cazul meu Domnul mi-a arătat că împlinirea nu se poate găsi în afara Lui, lăsându-mă să falimentez mult în relații.
Petru a înțeles că era Domnul în minunea cu peștii.
Vezi și tu în viața ta o reverență asemenea lui Petru care s-a aruncat îmbrăcat în mare să Îl întâmpine pe Domnul?
Există și în inimile noastre teamă în acțiunile pe care le facem înaintea Lui?
Vedem în noi inițiativă în slujire? Acest lucru trebuie să regăsească în viața unui om îndrăgostit de Isus.
Tu cum stai cu ascultarea față de Isus? Atunci când vezi o nevoie, sari tu prima? 
Recunosc că de multe ori am așteptat ca alții să aibă inițiativă.
Pasiunea față de Isus se vede practic. 
„Practica și slujirea noastră validează sau invalidează dragostea față de Isus”.
Dacă am fost rănite, sau trecem printr-o perioadă de împovărare, durerea ne este impediment în slujire.
Tu cum stai cu slujirea?
Un om care Îl iubește pe Isus este și mustrat de El. 
V-ați simțit la un moment dat superioare celor ce nu Îl iubesc pe Isus? Cu ce ne deosebim de ceilalți care nu au încă o relație cu El dacă ne mândrim cu ceva , ce am primit?
„Nu falimentele noastre ne descalifică ci falimentul de a nu-L iubi pe Isus”.
Credeți și voi acest lucru? Degeaba slujim dacă nu o facem din dragoste față de Isus. 
Mi-a atras atenția cifra 3 care se repetă atât în lepădarea lui Petru cât și în restaurarea lui. 
Cât de atent este Domnul la detalii. El cu har si dragoste l-a întrebat pe Petru de 3 ori: „Mă iubești?”
Îl iubim noi cu adevărat pe Isus?
O altă însușire pe care o manifestă un om ce Îl iubește pe Isus, este faptul că Îl proslăvește pe Isus dându-și viața pentru El. 
Știu că nu toți avem același destin ca și Petru dar Domnul vrea ca viața noastră să fie o laudă la adresa Lui.
Omul care Îl iubește pe Isus este interesat de Isus și nu de destinul altora. La ce se referă această afirmație? Petru era curios să știe ce se va întâmpla cu Ioan și: „Isus i-a răspuns: Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ți pasă ție? Tu vino după Mine!” Ioan 21:22 
Suntem noi interesate și concentrate doar pe Isus și pe faptul să fim în ascultare, dependență și supunere față de El sau privim și în jurul nostru, dorind să știm și soarta altor frați și surori în credință?
Acum după ce am văzut câteva caracteristici creionate ale unui om îndrăgostit de Isus. 
Tu cum evaluezi dragostea ta față de Isus?
Îl iubești tu pe Isus?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...