Și eu sunt Baraba

Se apropie o nouă sărbătoare a Paștelui. Spunem noi, Sărbătoarea Creștinătății. Nu scriu prea des despre Paște, pare mai ușor să scrii despre Naștere decât despre Săptămâna Patimilor ...dar totuși la capătul lor există o Înviere glorioasă a Mântuitorului nostru Isus Hristos.

Azi scriu pentru că am citit o carte care mi-a schimbat perspectiva asupra a cine mă vedeam raportat la evenimentul acesta.

Știm că toate cele 4 Evanghelii vorbesc despre Patimile și Învierea Domnului Isus, însă Luca deși nu a fost prezent, din tot ceea ce I s-a povestit , și din tot ceea ce a cercetat ne relatează într-un mod mult mai profund zilele de chin, răstignirea și apoi minunata Înviere a lui Isus.

Cartea pe care am citit-o m-a ajutat să văd cu care dintre personajele scenelor acestora mă identific. Aici găsim, evrei, ucenici, femei, romani, farisei, pe Pilat, Irod, vedem pe un anume Simon din Cirena, pe acel Nicodim cu care Domnul se întâlnise să-i vorbească despre necesitatea nașterii din nou. Vedem sutași romani, doi tâlhari ce aveau să fie răstigniți la dreapta și stânga lui Isus și mai vedem un Baraba- un tâlhar care a căpătat eliberare de la moarte în locul Domnului Isus.

La Baraba aș vrea să ne oprim astăzi.

„Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru un omor”. Luca 23:19 - atât găsim scris despre acest om ce își merita moartea pentru faptele comise.

Baraba știa că merită să fie răstignit pe cruce. Își aștepta sentința în temnița rece din clipă în clipă. Dar când a fost scos din celulă nu a știut ce întorsătură poate lua soarta lui. Ca orice om își dorea să fie cruțat. Iar șocul i-a fost mare, a auzit că vor răstigni pe un anume Isus în locul lui. S-o fi întrebat cine este? Ce fărădelegi să fi făcut mai mari decât ale lui? Or fi fost acuzațiile lui mai puternice? Nu știm ce a gândit Baraba dar știm că el a fost achitat de vină și Isus a fost răstignit în locul lui. Ca orice om, a fost uimit dar bucuros că nu trebuia să mai moară. Nu știm ce vârstă avea, nici dacă cineva i-ar fi dus lipsa însă cu siguranță a răsuflat ușurat când i s-a ridicat pedeapsa.

„Ei au strigat cu toţii într-un glas: „La moarte cu Omul acesta și slobozește-ne pe Baraba!” Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus. Dar ei au strigat: „Răstignește-L! Răstignește-L!”

Luca 23:18‭, ‬20‭-‬21 – Ce acuzații i se aduceau lui Isus? De ce să fie răstignit? „Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui”. Marcu 15:10 ‬‬‬‬

Pilat nu găsea nicio vină în Isus, însă a vrut să facă pe plac preoților și poporului și l-au dat în mâinile lor să fie răstignit.

Cu ce personaj te identifici din scenele patimilor Domnului Isus? Poate că răspunsul corect ar fi cu toți aceia care s-au lepădat de El, cu romanii, cu toți cei invidioși că Isus atrăgea mulți oameni la El, pentru că li se goleau sinagogile de membri pioși.

Poate că nu ne putem identifica cu Simon din Cirena sau Nicodim sau cu femeile, singurele care L-au plâns și nu s-a dezlipit de cruce.

Dar în mod clar ne putem identifica cu Baraba. Isus a plătit cu Sângele Lui și pentru păcatele mele și ale tale. Și noi meritam moartea întrucât gândurile, sentimentele, faptele noastre erau vrednice de mânia lui Dumnezeu dar am fost achitați de vină datorită alegerii Domnului Isus să moară El în locul nostru. Și noi stăteam în temnița rece și ne așteptam sentința, dar în schimb am fost eliberați datorită jertfei Domnului Isus, pe baza harului și credinței plantate de El în inimile noastre.

Și eu sunt Baraba.

Poate că multe dintre noi suntem tentate să credem că putem fi tâlharul de pe cruce care a plătit cu moartea pentru fărădelegile lui însă și-a recunoscut păcatele înaintea Domnului: „Și a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!” Luca 23:42 Dar nu am fost tâlharul de pe cruce, ci ne-am lepădat și noi de El asemeni lui Petru că nu Îl cunoaștem, L-am părăsit și noi asemeni ucenicilor, am strigat și noi „Răstignește-L” și mâinile noastre L-au lovit, și gurile noastre L-au scuipat... nu, nu suntem în pielea tâlharului de pe cruce. El s-a pocăit atunci. Noi nu am înțeles semnificația acelei zile cumplite și a morții lui Isus până ce Duhul Sfânt nu ne-a deschis ochii să vedem.

Și eu sunt Baraba. Cel ce merita să plătească cu moartea dar altcineva a plătit prețul în locul Lui, Cineva în care nu se găsea nicio urmă de vină. Căci doar așa putea să ne elibereze de sub mânia lui Dumnezeu și să ne împace cu El.

Și eu sunt Baraba... despre a cărei viață nu mai știm nimic dar care poate că nu a uitat că Cineva a ales să moară și în locul lui. Și slavă Lui că moartea nu L-a putut ține în locuința sa, ci a înviat și ne-a adus și pe noi la viață, noi cele care în urma auzirii Cuvântului am crezut, am fost mântuite și botezate în Numele Său. Amin.

Tu cu cine te identifici dintre cei prezinți în acea zi?