Treceți la conținutul principal

De-a v-ați ascunselea!

 

Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om și i-a zis: „Unde ești?” El a răspuns: „Ți-am auzit glasul în grădină și mi-a fost frică, pentru că eram gol, și m-am ascuns.” Geneza 3:9‭-‬10 ‬

Încă de la începutul lumii, omul a încercat joaca de-a v-ați ascunselea cu Dumnezeu. A crezut că se poate ascunde departe de ochii Domnului. David însă ne adeverește: „Unde mă voi duce departe de Duhul Tău și unde voi fugi departe de Faţa Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu ești acolo; dacă mă voi culca în Locuința morților, iată-Te și acolo” Psalmul 139:7‭-‬8 ‬

Nicăieri nu putem să ne ascundem de privirea Domnului. El este Creatorul nostru. El este Stăpânul. „TU știi când stau jos și când mă scol și de departe îmi pătrunzi gândul. Știi când umblu și când mă culc și cunoști toate căile mele. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, și Tu, Doamne, îl și cunoști în totul”. Psalmul 139:2‭-‬4 ‬

Acesta este Dumnezeul nostru, Cel de ochii căruia au crezut Adam și Eva că se pot ascunde și Cel de care credem chiar și noi că putem ascunde ce este în interiorul nostru atunci când exteriorul pare în regulă. Dar El este Cel care ne pătrunde gândurile (gândurile ascunse ale inimii), simțirile deșarte, dorințele egoiste, poftele adânci ale inimii. Da, El le cunoaște pe toate. El ne știe după cum ne spune David, și cuvântul dinainte să îl rostim. Nimic nu-i scapă. Și totuși credem că dacă putem să ne jucăm de-a v-ați ascunselea cu oamenii ,putem și cu Cel ce ne-a creat. Cât ne înșelăm.

Știți povestea lui Naaman sirianul? El era după cum aflăm în 2 Împărați 5, „căpetenia împăratului, avea trecere în față stăpânului său, era tare și viteaz...dar era bolnav de lepră.”

Lepra, boala aceasta cruntă era considerată necurată, iar oamenii ce o aveau erau marginalizați. Însă Naaman, nu era printre ei, prin el izbăvise Domnul pe sirieni dar știa cum să își ascundă suferința sub armura de luptă.

Atunci când omul lui Dumnezeu, proorocul Elisei, a auzit despre boala căpetenii împăratului a trimis un sol către el prin care i-a spus „Du-te și scaldă-te de șapte ori în Iordan; și carnea ți se va face sănătoasă și vei fi curat.” 2 Împărați 5:10. Ce răspuns a avut Naaman?

„s-a mâniat și a plecat zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuși, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, își va duce mâna pe locul rănii și va vindeca lepra”. 2 Împărați 5:11 - Ce a așteptat? Să fie vindecat, dar fără să renunțe la imaginea sa de gradat, om viteaz, puternic.

Privind către el, găsim și în noi momente în care ne-am complicat viața când ce aveam de făcut era să ne pocăim? Găsim și în noi inimi care au învățat să ascundă bine sub platoșă „încurcăturile interioare”? Care s-au deprins să joace un rol, să aștepte degetul pus pe rană dar să nu fie gata să își descopere rana în fața celorlalți?

Fiecare dintre noi avem răni în suflet, încurcături sufletești, dureri, așteptări neîmplinite, vise sfărâmate, rugăciuni fără răspuns însă ne-am învățat să prezentăm un chip aparent zâmbitor, un „bine” de fațadă doar să nu ni se descopere problema.

Amânăm sau pierdem vindecarea întrucât preferăm să ne păstrăm imaginea neatinsă în fața bisericii, a pastorului, a prietenilor.

Poate treci chiar acum pe aici. Naaman trebuia să facă un lucru simplu, însă pentru el era înjositor- să se afunde de 7 ori în apele Iordanului ceea ce presupunea să renunțe la toată armura lui și să-și descopere „rana”, adevărata problemă.

Ești gata să-ți dai jos scutul sub care îți ascunzi „încurcăturile interioare”?

Renunță la joaca de-a v-ați ascunselea cu Dumnezeu- renunță să mai crezi că poți să ții bine ferit de ochii Domnului problema ta. Domnul Isus îi întreba pe bolnavi „Vrei să te vindeci?” O întrebare am zice noi ciudată, retorică. Dar Domnul știa că omul trebuia să-și recunoască nevoia de vindecare. Tu pentru ce ai nevoie de vindecare azi?

Vino la Isus, El stă cu Mâna întinsă să ți-o ofere. Lasă gradele, dă armura jos, afundă-te în apele Iordanului și vei fi curat. „Rana” ta a survenit în timp și uneori nici vindecarea nu se va produce pe loc. Însă Domnul să ne ajute să nu ne mai complicăm viața, să renunțăm la joaca de-a v-ați ascunselea și să facem ceea ce este simplu, să ne afundăm în Sângele lui Hristos care și azi ne curăță de orice vină. Amin.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când păcătoșii spun "Da"

  O nouă carte. Un alt registru dar cu siguranță de mare folos. „Când păcătoșii spun Da”.  Descoperă puterea Evangheliei pentru căsnicie. Aceasta este prima recenzie a unei cărți despre căsătorie pe care am citit-o. „Cartea aceasta vă va ajuta să priviți iarăși în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu întrucât relația voastră nu este perfectă.” Paul D. Tripp. Este împărțită în 10 capitole și este scrisă de Dave Harvey.  Cum știm că această căsnicie va dura? Pentru că este dedicată lui Dumnezeu care va face să funcționeze. Ceea ce credem noi despre Dumnezeu aceea va determina calitatea căsniciei noastre. Autorul prezintă în primul capitol 3 dintre cele mai importante componente ale unei teologii solide biblice în căsnicie. Biblia este temelia căsniciei. Căsniciile întemeiate pe adevăr sunt în mod inevitabil centrate pe Hristos. Evanghelia este izvorul căsniciei- Evanghelia explică problema noastră cea mai evidentă, păcatul. Gloria lui Dumnezeu este ținta căsniciei. Căsnicia nu d...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...