Ucenicia precede maturitatea în Hristos. Cele două sunt legate, nu se poate una fără cealaltă dacă vrem să fim cu adevărat creștine (urmașe ale lui Hristos).
De mică am învățat despre ucenicie. Și cred că ilustrația și cuvântul cheie ce mi-a rămas în minte în ce privește această chemare, este „imitarea”.
La ce mă refer? „Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos”. 1 Corinteni 11:1 găsim spus de apostolul Pavel însă literal vorbind Noua Traducere a Bibliei surprinde esența „Fiți imitatorii mei”.
Ce curaj a avut Pavel, acel fost Saul din Tars să poruncească practic acest lucru credincioșilor bisericii din Corint. Avem și noi acest curaj să spunem surorilor noastre de mai puțin timp în credință?
Sau aceasta a fost doar chemarea lui Pavel și noi nu putem râvni la așa ceva?
Adevărul este că mă tot gândesc de ceva timp. De ce nu suntem adevărate ucenice? Și de ce nu suntem acele femei mature în credință care să conducă pe alte fete la Hristos?
Ce ne împiedică?
Mă uit în jurul meu și în biserică și văd că încă Domnul ne mai dă har să avem femei mature în Hristos pe lângă care să stăm și să începem să le imităm. Și totuși, nu suntem dispuse să ne smerim și să recunoaștem că nu suntem atât de tari pe cât ne credem. Că avem nevoie să fim învățate cum să studiem Scriptura, cum să ne rugăm, cum să ne îmbrăcăm decent, cum să ne alegem un partener de viață, cum să ne creștem copiii, cum să avem o relație de supunere față de soț și lista poate continua.
„Tot astfel, și femeile în vârstă să aibă o purtare respectuoasă, să nu fie calomniatoare, nici înrobite de mult vin, să‑i învețe pe alții ce este bine, astfel încât să le poată înțelepți pe cele tinere ca să fie iubitoare de soți, iubitoare de copii, cumpătate, curate, gospodine, bune, supuse soților lor, pentru ca să nu fie vorbit de rău Cuvântul lui Dumnezeu”.Tit 2:3-5
Pavel îi cere lui Tit să îndemne pe femeile în vârstă să fie exemple, pentru ca fetele tinere să le poată imita în toate cele necesare vieţii.
Este ucenicia o chemare pentru toți? Domnul Isus ne lasă scris pe paginile Scripturii versetul care a devenit scopul bisericii noastre: „Prin urmare, duceți‑vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându‑i în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt și învățându‑i să păzească tot ce v‑am poruncit! Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului!” Matei 28:19-20
Este o chemare universală, bărbați, femei, tineri, copii – noi toți avem datoria să facem ucenici.
Și da aș vrea să menționez un aspect pe care nu îl putem lăsa deoparte. Noi ca și fete, femei nu putem face ucenici în rândul băieților și bărbaților. Putem fi exemple dar nu investim în viețile lor pentru a-i conduce la Hristos, sau pentru a le crește credința. De băieți se ocupă frații noștri maturi în Hristos. Treaba noastră este să ne ocupăm de fete.
Știu că acest subiect ridică controverse însă aceasta este încredințarea mea iar cuvântul spune clar: „O femeie să învețe în tăcere, cu toată supunerea. Nu‑i dau voie femeii să învețe pe alții, nici să aibă autoritate asupra bărbatului, ci să rămână în tăcere. Căci Adam a fost întocmit mai întâi, și apoi Eva”. 1 Timotei 2:11-13
Puteți adăuga ceva la aceste cuvinte?
Domnul să ne ajute să ne acceptăm locul de femeie, care nu este inferioară bărbatului dar care are alt scop decât acesta.
Aveți în viețile voastre femei mature spiritual care să vă consilieze în vremuri de restriște sau să vă învețe cum să rămâneți smerite și în „belșug”?
Prin mila Domnului am fost binecuvântată cu astfel de femei pe care să le pot imita. Nu mereu o fac cu toată credința sau cu plăcere, mai ales când ceea ce văd nu se potrivește cu ceea ce îmi doresc dar mereu am de câștigat. Mă apropii mai mult de Hristos.
Însă nu se oprește totul aici. Poate că sunteți deja imitatoare ale unor femei mature spiritual și viața voastră a adus rod, dar voi la rândul vostru și noi toate ar trebui să și oferim această binecuvântare celor ce nu au avut parte de ea.
Ești tu și o femeie matură spiritual care să fie în stare să învețe pe alte fete mai tinere ceea ce și ea a învățat și primit?
Cred că aici dăm cu adevărat de greu. Aici se vede cât de bine am imitat, și cât de mult am învățat de la aceste femei mature.
Aici vine testul. Suntem în stare? Facem acest lucru știind că și noi Îl imităm pe Hristos prin trăirea noastră zilnică?
Doar prin sacrificiu, care presupune suferință putem să fim femei mature care să fie în stare să învețe pe cele tinere (așa cum și noi am fost) să trăiască imitându-L pe Hristos – chipul Lui să se reflecte tot mai mult în viețile lor.
În ce etapă te afli acum? Ești încă sub aripa protectivă a unei femei mature? Cât timp putem sta fără să investim? De mult mă frământă acest gând... cât de mult trebuie să cresc să pot fi în stare să învăț pe o tânără la început de drum cu Domnul?
Cred că trebuie să slujim de la început, și nu mă refer la lucrări mari ci la acele lucruri mici. Spune despre Domnul Isus din ceea ce tu ai descoperit despre El cu toată inima.
Și dacă deja facem asta, și aici mă rog pentru noi toate să ne ajute Domnul să le cârmuim privirile spre Hristos nu spre ceea ce noi știm și dăm lecții de viață.
Domnul să vă binecuvânteze!
Comentarii
Trimiteți un comentariu