Treceți la conținutul principal

Ce te face valoroasă?



Poate fi scrisul un mod prin care să-ți acumulezi semnificație? Poate fi muzica ceva ce te definește? Sau arta de oricare tip ar fi? Ori vreun sport? Sau chiar slujirea în care ești implicată? Poate fi dorința de a fi admirată un mod prin care să curgă seva vieții tale?
Ce te face valoroasă? Nu zic să te îngâmfi acum dar cu siguranță știi ce te face să te simți și să fii tu.
Fiecare știm. 
Poate fi unul dintre lucrurile enumerate mai sus sau poate este ceva mai profund.
Dacă te regăsești în oricare dintre ele vreau să îți spun. Atenție! Te afli într-o direcție greșită. Întoarce-te la Sursă, la Isus. El este Singurul ce poate să ne facă valoroase, împlinite, pline de viață, fericite. 
Da, Isus chiar vrea să ne împlinească sufletele. Dar Îi dăm voie? Avem încredere că este Singurul care știe tot ce avem nevoie? Încă lăsăm loc îndoielii că putem să ne construim valoarea și fericirea prin forțele noastre? Dar sfârșim prin a fi frustrate (în cel mai bun caz), rănite, dezamăgite, pline de amărăciune și deprimate pentru că ceea ce credeam că ne dă valoare nu ne împlinește. Nu ne face mai bune, mai sfinte, mai curate, mai aproape de Isus. Ba din contră ne îndepărtează, ne face să ne vedem și simțim murdare, neiubite, neacceptate.
Te lupți și tu cu gânduri ca acestea? Ți-ai căutat valoarea prin admirație? Prin jobul pe care îl ai sau prin pasiunea ta cea mai mare? Unde ai ajuns? Ești mai aproape de Isus și mai plină de pace? Dacă nu, atunci schimbă motivația împlinirii tale. Înlocuiește prin credință și rugăciune zilnică de rededicare aceste „înșelătorii” cu Isus. El îți poate da valoarea după care tot tânjești. Identitatea venită din El, lucrarea Lui de mântuire și sfințire în viața ta. Lucrurile de până acum au fost doar false mijloace de a te simți prețioasă, importantă. 
Ușor nu este să te rupi de un tipar „firesc” de gândire, percepție asupra vieții acumulat până acu dar cu Isus toate lucrurile sunt posibile. Rededicarea se face zilnic. Nu poți trăi în mod constant simțindu-te valoroasă dacă nu te lupți să rămâi în Sursă.
Pe tine ce te face valoroasă? 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...