Treceți la conținutul principal

Uite-L pe TATA

       

Cu adevărat imaginea aceasta valorează mai mult decât 1000 de cuvinte. 
Mi-a rămas în minte de ceva timp și acum cred că este momentul propice să încerc să îi dau un nume.
Mă duce cu gândul la uriașul din viețile noastre din zilele acestea. "Atunci a ieșit un om din tabăra filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat, era din Gat și avea o înălţime de șase coţi și o palmă. Pe cap avea un coif de aramă și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor și o pavăză de aramă între umeri. Coada suliţei lui era ca un sul de ţesut și fierul suliţei cântărea șase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui. 1 Samuel 17:4‭-‬7 – Apăsătoare priveliște. Cine poate să îi stea împotrivă? Era un uriaș ca și cel care pare de nebiruit perioada aceasta în România (chiar dacă este doar microscopic vizibil) iată ce putere are. 
Dar în lupta cu Goliat cine s-a arătat viteaz? David, băiatul „cu păr bălai, cu ochi frumoși și faţă frumoasă.” 1 Samuel 16:12 – Asta reprezentăm noi în fața inamicului, „un popor înspăimântat, și cuprins de o mare frică.” 1 Samuel 17:11. Dar textul ne amintește că acest David, nu era doar mezinul familiei lui Isai care păstea oile, ci atunci  „când un leu sau un urs venea să-mi ia o oaie din turmă, alergam după el, îl loveam și-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam și-l omoram. Așa a doborât robul tău leul și ursul, și cu filisteanul acesta, cu acest netăiat împrejur, va fi ca și cu unul din ei, căci a ocărât oștirea Dumnezeului celui viu.” 1 Samuel 17:16‭, ‬34‭-‬36. 
Se poate așa ceva, un puști să aibă atâta curaj în fața animalelor sălbatice doar să își apere turma? Iată că da, dar credeți că s-a născut el cu aceste puteri supraomenești că la drept vorbind nimeni nu poate face asta? Cred că și voi cunoașteți deja răspunsul, "Nu."
El reprezenta oștirea Dumnezeului celui viu. David a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă și cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o. Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî și-ţi voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. Și toată mulţimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci biruinţa este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre.” 1 Samuel 17:45‭-‬47 – Cine era în spatele acestor puteri supraomenești? Dumnezeul oștirilor. (Iehova Savaot). În vremurile de atunci nu exista noțiunea pe care noi o folosim astăzi, când se adresau lui Dumnezeu, "Ava, adică Tată." Dumnezeu este Tatăl nostru al tututor celor ce credem și Îl avem pe Fiul Său Isus în inimile noastre. 
Așa că revenind la imaginea de la început, noi suntem mici, „copii cu păr bălai,  față frumoasă” dar în spatele nostru este Tata, în Numele Lui avem curaj să ieșim și să ne luptăm cu Goliat. 
Mai știți deznodământul uneia dintre cele mai frumoase povești din Biblie? „Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului. Și-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră și a aruncat-o cu praștia; a lovit pe filistean în frunte și piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ. Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit la pământ și l-a omorât, fără să aibă sabie în mână. A alergat, s-a oprit lângă filistean, i-a luat sabia, pe care i-a scos-o din teacă, l-a omorât și i-a tăiat capul. Filistenii, când au văzut că uriașul lor a murit, au luat-o la fugă.” 1 Samuel 17:48‭-‬51 - Incredibil, puștiul acesta a înfrânt uriașul și noi putem să trecem de la starea de panică, în fața lui Goliat, „înspăimântaţi,  cuprinși de o mare frică." 1 Samuel 17:11 la „David a zis oamenilor de lângă el: „Cine este filisteanul acesta, acest netăiat împrejur , ca să ocărască oștirea Dumnezeului celui viu?” 1 Samuel 17:26. David știa că nu a fost singur nici lupta deunăzi cu leul și ursul pentru oile sale, și nici acum în cea cu acest filistean netăiat împrejur care aruncase ocăra asupra poporului pe care el urma să îl reprezinte ca împărat. David avea de partea lui pe Iehova Savaot, pe Tata. 
Tu în ce tabără te afli acum? Ești înspăimântată și cuprins de o mare frică în fața izolării sociale, a veștilor de tot felul sau spui „Uite-l pe Tata”... În Numele Lui vin înaintea minciunilor tale vrăjmașule, în numele Lui ești biruit, panica, teama, izolarea nu mă pot izola și de Tata, de frații și surorile mele. Tu râzi de mine acum, că sunt mic, cu față frumoasă și păr bălai, dar, uită-te la EL. Nu ai nici o șansă. 
Crezi asta? Cred eu asta? Și cum putem să ne umplem inima și mintea de această năďejde vie? Citind Cuvântul, nu știrile, sau mesajele "breaking news", stând pe genunchi și strigând la Tata, nu aducând ofrandă "panicii" și slujind cu acest gând 'Întărește-te și îmbărbătează-te'. Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” Iosua 1:9 - întărește și pe alții prin ceea ce îți vorbește Domnul, încurajează și pe alții printr-o cântare, psalm. Poți fi o binecuvântare acum, chiar izolat fiind. Uriașul Goliat ne poate speria, dar nu ne poate lua din Brațele Tatălui. - "Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile , nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru." Romani 8:38‭-‬39 . Amin. 
Mă rog să fie o încurajare pentru voi toate cele ce veți citi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...