Doar Har..

Doar har.

Tot ce trăiesc e doar Har. Să încep ziua neliniștită, în lacrimi, cu frământări... și apoi în timp ce merg spre gară să iau trenul spre muncă să simt razele soarelui cum îmi umple fața de lumină ..e doar Har. Să simt cum mă copleșește pacea Lui în minte și inimă deși nu am făcut nimic să le merit ..e doar Har.

Să pot privi un nou răsărit e doar Har. Să meditez la Cuvânt și să mă rog ..să văd cum toate se așează ca un puzzle ...e Har. Cu ce am contribuit eu? 

Poate că nu mă așteaptă o zi ușoară la birou.. poate vin vești care s-ar putea să-mi fure liniștea dobândită cu doar câteva ore în urmă. Și totuși dacă nu am căzut ..dacă încă merg înainte...înseamnă că am primit har. Înseamnă că Tatăl Ceresc mă iubește cu mult peste cât pot eu înțelege.

Dacă inima și mintea se liniștesc brusc printr-un gând venit de Sus, și o rugăciune... e doar Har.

Când mă întorc spre casă, poate apăsată de stări, emoții, sentimente, care nu ar trebui să fie acolo..dar o melodie primită de la cineva îmi ridică din nou privirea spre Tata.. și mă face să plâng pe stradă în timp ce ascult versurile și mă rog ..e doar Har.

 Atunci când parcă nu văd nici o ieșire, nici o soluție..atunci primesc și mai mult har. Atunci Duhul Domnului mă face să realizez că sunt nimic fără El ..și că nu e nimic care să-mi umple golul cu forma lui Dumnezeu.

Nimic din ceea ce pun acolo.. nu va împlini sufletul meu care nu are altă tânjire decât după Isus. Ce, un loc de muncă mai bun sau o carieră, ori iubirea vor putea să desfete sufletul meu care tânjește cu disperare după Isus? Nu. E o amăgire, poate pe moment îmi iau semnificația din ceea ce acum fac cu plăcere... dar când acel lucru nu va mai fi... eu voi fi mai goală decât înainte. 

Doar prin Har trăiesc. Dacă nu era Harul Lui eram pierdută. Nimic bun nu locuiește în mine, tot ce e schimbat e lucrarea Domnului. Dacă acum plâng și în câteva minute pot să dau slavă Domnului că mă trece pe acolo..e Har. Nu fac eu nimic deosebit. Unii pot numi asta nebunie. Da, e o nebunie să fii creștin pentru cei ce nu înțeleg jertfa Domnului Isus. 

Și ce dacă mă numesc nebună? Să fiu, dar pentru Hristos. De dragul Lui. 

Doar prin Har trăiesc.. nimic din ce am sau nu am nu e decât Har. Chiar și ce nu am.. mă ferește de suferință, poate nu sunt pregătită. Poate nu am învățat încă lecția. 

Dacă sunt ceea ce sunt acum, e doar Har.

Harul e un dar nemeritat de la Domnul. De multe ori uităm că ce trăim acum e o stare de har. Nu mai trăim sub Mânia lui Dumnezeu. Isus a luat toată mânia aceasta asupra Lui pe cruce, în batjocuri, în lovituri, în cuie, în coroana de spini.. în sângele vărsat până la ultima picătură. 

Datorită lui Isus pot scrie acum aceste gânduri.. El face lucrarea asta. Și El merită toată gloria.
Dacă a fost o zi grea, cu încercări, cu temeri, cu lupte sufletești, cu gânduri tulburătoare, cu ispite... și totuși la finalul ei sunt pe genunchi și spun cu lacrimi în ochi.. "Mulțumesc Isus pentru această zi. Tu ai fost cu mine. Acum înțeleg că Tu mi-ai purtat de grijă pentru că putea fi mai rău. Am văzut Mâna Ta la lucru."
E doar Har.