Treceți la conținutul principal

Cât voi da Stăpânului?



"Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.
Dacă am primit mult, mi se va cere mult. Dacă mi s-a încredințat mult mi se va cere și mai mult? La ce se referă textul din Luca 12?  Ce să primesc mult? În pildă aflăm că este vorba despre un ispravnic (manager) credincios căruia stăpânul i-a încredințat îngrijirea slujitorilor săi pentru o vreme. Acesta știind dorința stăpânului, dacă va fi găsit în slujba dată va fi recompensat cu administrarea averii lui.
Și apar două situații, dacă știa ce avea de făcut dar nu își împlinea datoria avea să fie bătut cu mai multe lovituri, dar dacă nu știa ce așteptări avea stăpânul tot pedepsit era dar cu mai puține lovituri.
Fii gata pentru că stâpânul se va întoarce, nu știm când, dar îți va cere socoteală pentru ce ți-a încredințat.
În timpul așteptării stăpânului trebuie să ne pregătim și să fim roditori. Nerespectarea stăpânului indiferent de motiv, aduce pedeapsa.
Extrapolând în zilele noastre, Stăpânul Isus este Cel pe care Îl așteptăm, El va reveni.
„Noi dar, suntem trimiși împuterniciţi ai lui Hristos; și, ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!” (2 Corinteni 5:20).
El ne-a încredințat slujba împăcării semenilor de lângă noi cu Tatăl și astfel lărgirea Împărăției în a împlini Marea Trimitere: „Duceţi-vă  și faceţi ucenici  din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.  Și învăţaţi-i  să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28:19-20).
Scopul nostru este să trăim ca și ucenici ai lui Hristos (ai Stăpânului ce va reveni) , și să luminăm încât prin exemplul văzut și învățat de la Hristos să îi facem și pe alții să pășească pe drumul acesta al credinței.
Și dacă ne împlinim chemarea aceasta, El Însuși ne asigură că va fi cu noi în toate zilele, până la sfârșit.
Revenind la ideea principală înțeleg că mi s-a încredințat și mie slujba împăcării celor dragi ai mei (în primul rând) cu Tatăl, trebuie ca eu să calc pe urmele lui Isus, ca învățătura pe care mă lupt să o dau să susțină realitatea inimii mele și a trăirii mele de zi cu zi.
Poate sunt câțiva oameni pe care i-a pus Domnul acum, în perioada aceasta în viața ta. Ei privesc la tine, și urmăresc cum te comporți cu familia ta, cu cei din biserică, ce vorbești și cât, și mai presus de acestea observă când ești încercată cum reacționezi? Se vede atunci credința ta în Isus despre care tot le spui de ceva vreme?
Aceasta înțeleg eu prin a mă pregăti în așteptarea Stăpânului Isus, ce se va întoarce curând și prin a aduce rod.
Doamne ajută-ne pe toți să trăim cu rod pentru Tine și pentru cei de lângă noi. Amin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...