Pusă Deoparte.

Luna mai este una cu totul specială pentru inima mea. Încep prin a celebra ziua punerii mele deoparte pentru Domnul prin Legământ. Continui prin a sărbători credincioșia Domnului încă 1 an. Și sfârșesc luna, cu o zi de 29 când am făcut Legământ cu Domnul Isus prin botez în urmă cu 16 ani. Azi este despre cea de-a treia celebrare a lunii. Deunăzi în timp ce îmi dădeam seama că urmează 29 am realizat că numărul anilor de la botez și până în prezent însumează jumătate din vârsta mea. Pentru o clipă nu mi-a venit să cred. Jumătate din viața mea am trăit-o cunoscându-l pe Domnul Isus și luptându-mă să merg pe calea cea îngustă spre cer. Îmi amintesc ziua cea mare din 2005. Aveam emoții pentru că urma să fac singurul pas pe care nu l-am regretat niciodată, să Îl recunosc pe Isus ca Domn și Mântuitor personal și să îl urmez până la capăt. Anii de credință nu sunt roz, și nu pășim pe petale de trandafiri. Imediat după botez au venit și testele care adevereau și întăreau credința mea. Și au fos...

Fiecare dintre noi suntem călăuzite în decizii de un stăpân. Noi ca și creștine știm că nici o hotărâre nu apare de la sine. Mintea și inima conlucrează pentru a rezolva anumite situații. Doar că în cazul celor ce sunt copii ai lui Dumnezeu, o forță superioară, Duhul Sfânt este Îndrumătorul lor. Dorința fiecărui om ce trăiește în trupul acesta întinat de păcat este una și aceeași, să fim proprii noștri stăpâni dar și motivul tuturor problemelor pe care le avem. Simți și tu asta? Eu am nevoie de Dumnezeu ca Stăpân, acesta a fost titlul mesajului biblic inspirat din capitolul 4, din epistola lui Iacov. Crezi și tu acest lucru? În fiecare dintre noi se dă o luptă crâncenă între Duh și fire. „Căci firea pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul, împotriva firii pământești; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți. Galateni 5:17 Deși așa cum citim în Romani 8 ”nu mai datorăm nimic firii pământești” încă ne lăsăm amăgiți ochii, mintea și inima de oferte...

  „El nu-și ia vorba înapoi.” ,spune David în Psalmul 15.  Ce mesaj profund are această expresie. Oare trecem și prin filtrul inimii aceste cuvinte atunci când le citim sau rostim? Sau doar prin minte le lăsăm să treacă fugitiv? Am experimentat într-un mod dur această expresie, atunci când Domnul se opune. Am promis Domnului Isus să nu mă întorc în locul în care mai nu demult am căzut, dar am dat cu nasul de pământ rapid. De ce? Pentru că am crezut că a-mi lua vorba înapoi defapt nu este un lucru atât de grav. Că pot să cochetez puțin cu a nu-mi ține cuvântul, ascultând de o voce străină care îmi spunea că este doar un mic semn că îmi pasă. Și că nu pot greși prea mult prin asta. Doar că socoteala mea din minte, nu s-a potrivit cu realitatea. Credeam că voi fi întâmpinată cu o stare de bucurie însă m-am lovit de un bloc de gheață. Pe moment nu am vrut să îmi las mintea să creadă asta și nici inima să simtă o asemenea răceală. Deși m-a dărâmat emoțional, și mi-a furat liniștea ...

Deunăzi împărtășeam, la rece, cu un om ce și-a pus amprenta în viața mea, câteva lucruri ce nelinișteau inima mea perioada aceasta. În timp ce vorbeam, mintea mea a făcut o asociere la care nu se gândise mai dinainte cu povestea unei fete care deținea puterea de a îngheța lucrurile din jurul ei și crea durere inimi ei. Nu avea control asupra acestui lucru, motiv pentru care a fost nevoită să se izoleze ani de zile pentru a nu-i răni și distruge pe cei dragi din jurul ei. De ce aleg să spun despre povestea aceasta care cred că multora vă este foarte cunoscută? Pentru că am extrapolat mesajul ei cu viețile noastre de credință. Se poate întâmpla să existe încă în noi lucruri din firea pământeasca care aduc doar întristare , izolare, amărăciune și deznădejde. Gânduri, percepții greșite, stări care tulbură liniștea sufletului, amintiri triste, pierderea încrederii într-un om drag, toate acestea nu fac altceva decât să ne fure pacea, bucuria și mai mult aduc dezbinare în jurul nostru. Person...

  "Evanghelizarea" face parte din seria de cărți din programul Magna Gratia. Este o comoară pe care merită să o descoperiți fiecare în ce etapă a vieții de credință vă aflați. Este o carte ușor de citit, și de înțeles pentru fiecare. Aici găsiți câteva gânduri pe care le-am extras din carte printr-o mică recenzie. 1. Care este definiția pe care autorul o dă evanghelizării? Ești de acord cu ea? Evanghelizarea constă din propovăduirea Evangheliei cu scopul de a convinge. Evanghelizarea constă în predarea (proclamarea, predicarea, răspândirea) Evangheliei (mesajul de la Dumnezeu care ne conduce la mântuire) cu scopul (speranța, dorința, obiectivul) de a convinge (converti). 2. Autorul definește conceptul de „cultură a evanghelizării” prin intermediul a 11 caracteristici legate de biserica locală. Care dintre acestea 11 crezi că ilustrează cel mai Mult felul în care biserica locală unde slujești înțelege și practică evanghelizarea? Reluând cele 11 caracteristici cred că punct...

  Este Tatăl lui Isus și Tatăl meu? Mi-a adresat și mie Duhul Domnului această întrebare care a început să îmi frământe inima. Oare este doar declarativ Dumnezeu Tatăl meu? Sau este și pentru mine Ava -Tăticul așa cum este pentru Domnul Isus? De câteva săptămâni a rămas întrebarea aceasta în inima mea și astăzi Duhul Sfânt m-a îndemnat să împărtășesc ce mi-a vorbit, și descoperit perioada aceasta prin versetul din Ioan 20 pe care mulți cred că îl cunoașteți :” Isus i-a zis: „Marie!” Ea s-a întors și I-a zis în evreiește: „Rabuni!”, adică „Învăţătorule!” „Nu mă ține” , i-a zis Isus, „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci du-te la frații  Mei și spune-le că Mă  sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul  Meu și Dumnezeul vostru.” Vedem aici una dintre cele mai profunde întâlniri de după Înviere. Maria, cea despre care citim că Domnul o eliberase de 7 demoni vine la mormânt nu Îl găsește pe Isus dar vede 2 îngeri și nu este deloc marcată de această imagine. La înt...

Când a trecut atât de repede timpul? Parcă ieri ceream Domnului fierbinte ca anul următor să schimbe lucrurile toxice din viața mea? Parcă ieri visam cu ochii deschiși la cum va arăta următorul 8 mai, diferit de tot ce experimentasem până atunci, cu o inimă mai liniștită și cu bucurie neprefăcută. Parcă ieri spuneam acelui om drag că nu vreau să aștept ani de zile pentru schimbări radicale, că este de ajuns doar un an. Un an fără să îmi mai simt inima legată de vinovăție, de senzația de gol, de teamă și nesiguranță. Atunci îmi părea fără sfârșit așteptarea aceasta, acum iată că am ajuns aici. Dar nu este despre mine. Nici despre promisiunile mele, nici despre puterea mea de a mă lupta cu gândurile sau chiar dorința de schimbare ori numai de a demonstra că pot. Totul este doar despre EL. Despre Isus, Cel care mi-a îngăduit și un an ca cel trecut, și deznădejde pentru că nu aveam nimic altceva de care să mă agăț care să mă tragă la mal. Isus știa fiecare zi din viața mea. Și mi-a auzit d...

Suntem creștini și pare aproape imposibil ca ,noi ca oameni cu inimi atinse de Domnul Isus, schimbate, și locuite de El să avem vieți care nu mai cu a Lui nu seamănă. Și totuși ... Se poate așa ceva? Tu și eu să trăim să ajungem la un moment dat, din așa zise motive ce par întemeiate (suferință, necazuri, întristare, deprimare) pur și si simplu să ne trăim zilele din inerție? Până la urmă ce înseamnă acest termen? Lipsă de energie, apatie, lipsă de voință. Expresia care îmi persistă în minte, este de la sine. Fiecare zi care apare, o privim ca pe un lucru firesc, și nu ca pe un dar. Ați trăit o astfel de stare până acum de când sunteți copiii Domnului? Cred că este și dificil să recunoaștem un astfel de fapt și chiar rușinos. Nu rostim noi cu buzele noastre că ne încredem în Domnul și că știm că El este Bun indiferent de orice situație prin care ne îngăduie să trecem? Ba da. Dar credem asta și în momentul încercării, lăsăm acel adevăr absolut să se vadă trăit în mijlocul acelei furtuni...

1 mai. Pentru cei mai mulți dintre voi este o zi de sărbătoare, de recreere a minții, inimii și odihnă a trupului de obicei la iarbă verde. 1 mai o zi fără muncă, fără stres, fără obligații, doar relaxare. O mâncare bună, activități în aer liber și socializare. 1 mai pentru mine însă este o zi de celebrare a credincioșiei lui Dumnezeu față de mine. În urmă cu 8 ani a existat o zi hotărâtă de Domnul în care să mă cerceteze, și să îmi arate că trebuie să îmi pun viața deoparte pentru El. Eram plină de entuziasm. Jovială. Nerăbdătoare să văd ce urmează. Mă aflam într-o perioadă de ascensiune în viața mea de credință și totul îmi părea minunat. Nu știam ce presupune acest Legământ cu El, dar Duhul Sfânt pusese în mine dorința de a merge pas cu pas în acest proces. Am învățat să spun Da slujirii atunci când am fost întrebată dacă mi-ar plăcea . (Mult timp am spus Nu din prea multă comoditate). Am experimentat ce înseamnă să slujești, să dai din timpul tău pentru ceilalți (în cazul meu, copi...