Pusă Deoparte.

"Teologia biblică", o carte atât de succintă și cuprinzătoare a esenței Evangheliei care se revelează din primele pagini ale Scripturii. Nick Roark și Robert Cline au împărtășit cât de înșelați suntem că știm Evanghelia și că noi cunoaștem Teologia biblică, dar în schimb tot ce știm este doar ceea ce ne convine. Cartea aceasta face parte din programul de echipare al lucrătorilor, și este a 4-a pe care am citit-o. Vă împărtășesc aici întrebările ce compun recenzia și răspunsurile mele. 1. Ce este teologia biblică, și potrivit autorului, în ce fel este ea diferită de teologia sistematică? Teologia biblică este o modalitate de a citi Biblia ca o singura naratiune realizata de un autor Divin care culmineaza in persoana lui Isus si in lucrarea Lui. Teologia sistematica pleaca de la teme-cheie- dupa care cereteaza in Scriptura pentru a vedea ce anume ne invata despre fiecare dintre aceste teme. 2. Autorul consideră că teologia biblică este un gardian împotriva predicării de tip tra...

  Aproape doi ani am trăit într-un „carusel” care se afla doar în picaj. Carusel ce mi-a dovedit că nu felul în care mă percep este cel real ci doar ceea ce Domnul spune despre mine. Atunci când credeam că mă aflu pe o treaptă mai sus după o perioadă lungă de cercetare, studiu aprofundat în Cuvânt și o relație profundă de dare de socoteală, a venit și testul. Credeam că îl voi trece fără să-mi pună probleme. Însă vrăjmașul a venit și mi-a întins o capcană, m-a momit și ușor, ușor m-am trezit captivă în acel carusel în care acum părea să fiu fără voie dar total neputincioasă să mai ies. Am urcat conștientă fiind că viața mi se poate schimba, că pentru o vreme mi se poate părea că urc, că simt adrenalină, și mă pot bucura de priveliște; dar realitatea avea să fie cea a unei văi adânci unde eram în cădere liberă. Doi ani care deși au fost în picaj, nu am fost niciodată singură. Domnul mi-a purtat de grijă în perioadele bruște de cădere în gol.  În timp ce mintea și inima îmi erau...

În luna ianuarie am spus Da unui proiect de citire a unei serii de cărți oferite de editura "Magna Gratia" în mod gratuit.  Am fost binecuvântată până în acest moment să descopăr atâta învățătură pentru suflet. Pe baza fiecărei cărți am primit o formular de recenzie la care a trebuit fiecare să răspundem. "Numai prin harul lui Dumnezeu. Un scurt comentariu asupra canoanelor de la Dort" este scrisă de autorul Cornelis P. Venema. Este o carte stufoasă la o primă vedere însă merită citită fiecare pagină, cuprinde opt capitole: o introducere asupra canoanele de la Dort, alegerea necondiționată, ispășirea particulară, depravarea totală, harul irezistibil, perseverența sfinților, canoanele de la Dort și evanghelizarea reformată, harul suveran, responsabilitatea omului și harul ieftin cât și o anexă a Canoanelor de la Dort. 1. Care sunt, potrivit autorului, cele două teme esențiale ale Evangheliei care sunt considerate atacate de abordarea arminiană asupra Scripturii?  Pri...

  Ce legătură este între limbă și inimă?  Biblia ne spune în Marcu 7:21-23 „Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,  furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de rușine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru și spurcă pe om.” Ce înțelegem de aici? Că în inimă se nasc vorbele murdare, fără folos, cu dublu înțeles, glumele proaste, injuriile. Până să ne ajungă pe buze cuvintele, ele zămislesc în centrul ființei noastre.  Limba noastră este conectată direct la ceea ce nutrim în inimă. Dacă în inimă găsim gânduri rele  dorințe păcătoase acestea vor ieși mai devreme sau mai târziu la suprafață, și vor crea pagube emoționale și spirituale. Este trist. Nu suntem pe deplin conștiente că ce avem în inimă se va manifesta în cuvinte care așa cum citim tot în Scriptură: „Cu ea (limba) binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sun...

    Deunăzi mama a primit o gumă modelabilă asemănătoare plastilinei denumită „slime”. Mi-a trimis un video în care îmi arăta textura acestui produs și ce se poate crea din el. Nu după mult timp mi-a arătat câte forme a putut realiza prin creativitatea ei înnăscută.  M-au surprins ce-i drept modelele ce ieșeau din mâinile ei, dar gândul mi s-a dus la analogia  modului în care Domnul, Artistul Suprem lucrează. Mama învârtea și modela slime-ul acela și în câteva minute avea deja o formă pe care o admira și fotografia. Dar nu după mult timp o strica și făcea un alt model. Și tot așa. În mai puțin de jumătate de ceas transformase bucățica aceea de gumă în 10 forme diferite. În timp ce mă minunam de creativitatea ei, dar mai ales de răbdarea de care dădea dovadă să creeze ceva și apoi să strice să poată remodela altceva am realizat că și inimile noastre sunt asemenea acestui „slime”. Biblia Îl asemuiește pe Dumnezeu Olarului care își procură pământul potrivit, îl prelucre...

  „Unii dintre noi nu suntem încă sătui de inimile noastre”.  Mi s-a întipărit în minte expresia aceasta. Mă întreb oare nu este acesta tristul adevăr? Cuvântul ne spune: „Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască?” Ieremia 17:9-10  Oare chiar credem cuvintele acestea? Ni le însușim? Sau credem că sunt scrise în Biblie la modul general? Tu ce crezi? Pentru mine care sunt de mult timp familiarizată cu acest verset aproape că nu îi mai recunosc valoarea. Îmi văd eu inima deznădăjduit de rea? Văd eu câtă înșelăciune poate fabrica în fiecare zi?  Recunosc că inima mea în încercări se face mai dură în loc să se înmoaie? Îmi văd nevoia incredibilă după Dumnezeu care îmi spune: „Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele”. Ezechiel 36:26‭-‬27 ‬‬...

Am un Dumnezeu atât de credincios. Fără vreun merit îmi descoperă lucruri despre inima mea la care nici măcar nu am căutat să le aflu răspunsul. Dar El știe momentul potrivit când să mi le facă cunoscute. Prin harul Domnului am început să citesc în mod consecvent cărți creștine recomandate, cât și din cele pe care le aveam în biblioteca mea și își așteptau timpul să fie răsfoite. Astfel am descoperit ce schimbări s-au produs în inima mea chiar în ultimul an. Într-un mesaj biblic în timp ce studiam din epistola lui Iacov am înțeles că inima în timpul încercării se poate întări sau se poate înrăi. Deși sună indigerabil această afirmație pentru noi ca și fiice ale Domnului, totuși este adevărată. Cum este inima ta în urma ultimei încercări a credinței? Este ea mai încrezătoare în Hristos? S-a întărit sau așa cum spune vorba din popor, s-a călit ea în suferință?  Duhul Domnului m-a zguduit în timp ce inima mea părea liniștită și pregătită să primească orice mustrare.  O inimă nouă...