Pusă Deoparte.

        Am auzit în timp ce ascultam o carte creștină audio povestea unei tinere care emana o bucurie și pace pe chip pe care păstorul ei nu o înțelegea.  A întrebat-o de unde vine toată bucuria aceasta cu care slujește de fiecare dată tot mai plină de viață? Iar răspunsul fetei l-a copleșit... „Înaintea fiecărui moment de slujire cer Domnului să îmi dea El un suflu nou în lucrare, nu îmi doresc să compar experiența de azi cu cea de ieri.” Și de aici a pornit și în inima mea o dorință crescândă să experimentez ce trăia această tânără.  Nu vreau să mă mai hrănesc cu experiențele cele mai faine cu Domnul din trecut. Vreau un „suflu nou”. La întoarcere spre casă mă rugam și făceam o retrospectivă a zilei, și am văzut cum Domnul mi-a purtat de grijă și m-a ținut  lângă El. Mi-am amintit atunci de dorința inimii mele pentru 2020 - „Vreau un suflu nou. Nu să o iau de la capăt, nu să caut cu disperare să rămân în trecut, ci să trăiesc în prezent dar „...

"Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult. Dacă am primit mult, mi se va cere mult. Dacă mi s-a încredințat mult mi se va cere și mai mult? La ce se referă textul din Luca 12?  Ce să primesc mult? În pildă aflăm că este vorba despre un ispravnic (manager) credincios căruia stăpânul i-a încredințat îngrijirea slujitorilor săi pentru o vreme. Acesta știind dorința stăpânului, dacă va fi găsit în slujba dată va fi recompensat cu administrarea averii lui. Și apar două situații, dacă știa ce avea de făcut dar nu își împlinea datoria avea să fie bătut cu mai multe lovituri, dar dacă nu știa ce așteptări avea stăpânul tot pedepsit era dar cu mai puține lovituri. Fii gata pentru că stâpânul se va întoarce, nu știm când, dar îți va cere socoteală pentru ce ți-a încredințat. În timpul așteptării stăpânului trebuie să ne pregătim și să fim roditori. Nerespectarea stăpânului indiferent de motiv, aduce pedeapsa. Extrapolând în zil...

„Suferința pe moment, mă face mai puternică pe termen lung.” Azi ți se pune o greutate mai mare pe umeri decât cea de ieri și la finalul testului vezi că da ai obosit, răsufli din greu, te doare, aveai impresia din clipă in clipă că vei ceda dar în loc de recompensă pentru efortul „supraomenesc” depus ... ți se zice „Mâine vom începe exact din punctul acesta, cu limita ta de sus de rezistență”. Cum? Credeam că mâine îmi vei da niște exerciții mai ușoare, sau poate chiar îmi vei da liber? Vrei să depun un efort și mai mare? „Da.” Nu te indignează? Pe orice plan ne ciocnim de ...„Poți mai mult”. De pildă eu am pățit asta într-un job anterior, în vânzări când mi-a mărit targetul pe luna următoare pentru că pe cea în curs depășisem ce aveam în grafic. Deci, poți mai mult. Îți dăm mai mult. "Bine" ,ai zice, "așa este în vânzări". Da. Dar ce spuneți că fix asta ne cere și Domnul Isus.  Azi ai depus efortul acesta, da am văzut cât te-ai zbătut să ajungi la ținta de...

„Fiecare crede în ce vrea. Eu nu mă ghidez după Biblie.” Cu ideea aceasta a încercat azi colega mea să îmi închidă gura. Și tot ea în urmă cu ceva timp a spus „Biblia este o metaforă, nu trebuie luată ca atare.” Sunt două gânduri ce m-au indignat profund, în ambele rânduri am încercat să îmi apăr credința în ea, dar cred că este un teren închis pentru mine acum. Cuvintele de astăzi nu au venit de la un om, ci vrăjmașul care stă gata de luptă a atacat prin ele, folosindu-se de colega mea. Cum să demonstrez cuiva că Biblia este o carte reală ba mai mult este Însuși Cuvântul lui Dumnezeu când acea persoană îmi râde în nas și spune : „Este scrisă de oameni" și da este scrisă de oameni, dar insuflați de Duhul lui Dumnezeu.  Am simțit că mă lupt cu morile de vânt, dar acum în timp ce văd situația la rece înțeleg ce luptă dă vrăjmașul defapt zilnic acolo în întuneric, unde Isus a pus un pic din lumina Lui să strălucească, să facă o cărare si să dea claritate. Atunci când vrăjmașu...

Scriu cu lacrimi în ochi de fericire. Mă smerește cum poate lucra Domnul. Iei o decizie la început de an și nu te aștepți ca lucrurile să se schimbe parcă așa de repede. De ce nu? Avem un Dumnezeu Mare care face lucruri mari, dar se ocupă și de cele mici.  Dumnezeu este credincios și nu își părăsește copiii. Le este alături în fiecare pas ce îl fac. Și de mine se îngrijește Domnul cum nu mă așteptam.  Am primit o carte cu care m-am luptat capitol de capitol  s-o duc până la capăt.. Wow, atât de mult mi-a răscolit mintea și inima încât am vrut să o abandonez de câteva ori zicându-mi ... "Nu poate nimeni trăi așa aici pe pământ. Asta este desăvârșire." Încă nu am convingerea că pot gândi și acționa cum am văzut că autoarele cărții au făcut, dar am acum un imbold de la Domnul că ce mi-a descoperit vine de la El și este pentru sfințirea inimii mele, deci merită să lupt. Multe ar fi de povestit pe baza ei dar poate altă dată. Am lacrimi de fericire că atunci când l...

Este greu să scriu despre subiectul acesta. Suferința este lucrul de care ne ferim cu toți. Nu vrem să suferim, nici noi și nici cei dragi ai noștri. Dar fără suferință nu există schimbare în viața omului. Nu putem deveni ceea ce a plănuit Domnul pentru fiecare dintre noi dacă nu ne lăsăm și ciopliți, asemenei unei bucăți de lemn fără formă în mâna unui sculptor.  M-am ferit să abordez tema aceasta dar azi m-a lovit drept în moalele capului o expresie a unui pastor: „Rugăciunea și postul pot schimba inima lui Dumnezeu?", reieșită din cartea Iona. Mă gândeam că Dumnezeu era hotărât să își schimbe planul și să asculte rugăciunea lui Avraam de a salva de la pieire Sodoma și Gomora dar pentru că nu s-au găsit nici măcar zece oameni credincioși a trebuit să își împlinească dreptatea față de păcatul locuitorilor celor două orașe.  Doar că în cartea Iona vedem un om al lui Dumnezeu trimis să salveze cetatea cea mare Ninive, dar care totuși nu își dorea să îi vadă mântuiți p...

Mă întorceam zilele trecute de la muncă și în timp ce priveam pe geam din autobuz am observat că încă la multe case mai sclipesc luminițele de Sărbători. (Adevărul este că încă tot orașul este luminat de vreo lună jumate).  Și deodată mi-a venit în minte gândul acesta, de ce oare unii oameni încă mai prelungesc iluminarea caselor? Pe la unii chiar am observat încă bradul împodobit prin fereastră. Și de atunci mă tot gândesc la asta, eu am renunțat la luminițe de weekendul trecut și îi înteleg pe aceia care încă speră să mai prelungească sărbătoarea.  Toți tânjim după puțină bucurie, și dacă nu o putem obține măcar în timpul Sărbătorilor de iarnă, atunci când?  Doar că ne agățăm ďe lucruri efemere, ne pregătim casele și curțile cu beculețe și tot felul de aranjamente care mai de care și le ținem poate o lună jumate dar apoi le-a trece vremea și revenim la normal. S-a dus și sărbatoarea din casă și cea din inimă?  Mă bucură decorațiunile, și îmi place să mă ...

De ceva timp tot am în minte să scriu despre subiectul acesta. Văzusem un film artistic și acum unul de desene animate care chiar mi-a întărit dorința de a împărtăși. Poate te gândești despre ce pot scrie dintr-un desene?  Wow, dacă putem desprinde o astfel de morală dintr-o animație, chiar este o misiune împlinită pentru mine. Haideți să vă zic. Am vizionat de multe ori "Pinocchio", însă de data aceasta două secvențe mi-au atras clar atenția.  Băiatul din lemn al bătrânului tâmplar Geppetto a fost păcălit de Vulpe și Motan și ademenit cu tot felul de promisiuni de fericire pe "Insula plăcerilor". Și după cum îi spune și numele, erau plăceri precum distracție fără școală, tutun, alcool, muzică și dans dar toate cu un preț pe care avea să îl afle cât de curând. Ajuns în acest tărâm al poftelor fără bariere, se împrietenește cu un băiețaș pe nume Fitil care devine cel mai bun prieten al lui, uitând de Jimini, conștiința lui primită de la Zâna cea Bună. În ti...

Cuvântul lui Dumnezeu este un izvor de viață care se revărsă, și se revarsă și niciodată nu are sfârșit. De câte ori nu am citit oare, noi cele care suntem mai de mult în biserici, Evangheliile? Dar uneori le lecturăm, alteori   pur și simplu găsim o învățătură specifică perioadei prin care trecem ... Cuvântul este mereu proaspăt. Nu se învechește, nu se schimbă, nu are dată de expirare.  Știu că unele dintre noi avem drept țintă la început de an rezoluții noi ... dorințe pentru inimă, pentru suflet cum ar fi parcurgerea Scripturii în 366 de zile (pentru că anul acesta este bisect). Dar știu că cele mai multe dintre noi au obiceiul să sublinieze pasajele din care Domnul ne-a vorbit și astfel daca reluăm citirea, oare privirea nu ne rămâne tot pe aceleași idei? Nu zic că este rău să subliniem, doar că de multe ori mai practic este să avem lângă Biblie, un jurnal spiritual și un pix pentru a nota ceea ce Domnul ne vorbește în acele momente. Astfel evităm situația de a...