Dragelor, nu am mai împărtășit de ceva vreme nimic cu voi. Totdeauna mă gândesc că dacă nu spun nimic ziditor mai bine să nu zic.
Iar ziditor nu înseamnă numai să vă spun lucruri care să vă mângâie și "să vă gâdile urechile" cum zice Scriptura.
Ziditor înseamnă orice cuvânt care fie dur sau bun ajută omul care îl citește în procesul de maturizare, creștere și sfințire.
Despre mine pot să vă spun, că am avut harul ca prietenele mele să îmi spună lucrurile pe nume. Chiar dacă nu mereu cuvintele acestea au fost spuse în dragoste (pentru că adesea eșuăm oriunde am fi în procesul mai sus menționat) totuși totdeauna au avut efectul așteptat - de a mă mustra, cerceta, ridica dar niciodată nu am rămas în același punct.
De aceea azi aș vrea să vă povestesc despre un moment profund, neașteptat și plin de har pe care l-am trăit și pe care îl numesc acum "Mare Resetare".
Am fost motivată să scriu despre asta datorită unei bune prietene care mi-a zis că sunt și alte persoane care se vor regăsi în povestea mea și au nevoie de cuvintele acestea.
Așa că... Totul a început pe 4 martie când am zărit o carte pe care prietena mea (despre care ziceam mai devreme) o împrumuta unei surori de la biserică. Avusesem posibilitatea să achiziționez acel exemplar însă mi-am zis pe atunci că nu e momentul.
Dar de data asta ceva în mine mă îndemna să aflu despre conținutul ei.
Am întrebat despre ce povestește acolo autorul până și titlul era fascinant "Dincolo de barierele minții".
Vreau să specific de la început - e o carte plină mărturii reale adunate de-a lungul multor ani ale unor persoane care prin harul lui Dumnezeu prin mâinile înzestrate cu daruri ale unor oameni la dispoziția Domnului au fost eliberați de tot felul de legături, și duhuri ce îi țineau captivi.
Nu exagerez cu nimic dar în seara aceea am plasat imediat comanda de carte (nu am mai așteptat să mi-o împrumute careva). Cum a ajuns la mine pur și simplu nu o mai puteam lasă din mână.
Vă mărturisesc că deși trecusem printr-o experiență de eliberare când eram greu apăsată sufletește cu 9 luni înainte (acum citeam cu ochi circumspect mărturiile reale de acolo. Părea prea greu de crezut... În câteva zile totuși am terminat cartea de citit și am auzit că frații din grupul de casă (studiu, rugăciune, slujire) din care făceam parte au stabilit câteva întâlniri să discute cu fratele (autorul cărții care acum are deja 86 de ani și jumătate din viața lui în lucrarea de eliberare și vindecare).
Își doreau să-și descarce sufletul și sperau să se îndure Domnul și să le dea răspuns în problema lor. Ceva din mine zicea "Vorbește și tu cu el". E bine să știți și că ne doream să îi facem o vizită în orașul lui însă eram prea mulți și nu s-a putut.
Ne rămăsese posibilitatea de a vorbi cu el la telefon (poate și cu video să ne simțim mai conectați).
Am zis "Da vreau și eu. Când se poate mai repede? (eu urma să plec din oraș motiv pentru care doream să fiu într-un mediu prielnic acestei discuții)." Mâine", mi s-a zis. Am avut atâtea emoții și tot felul de întrebări și nelămuriri de ce ar mai fi necesară totuși o altă astfel de întâlnire de mărtusire, dezlegare și eliberare?
Aveam să înțeleg cât de curând - o și de ce resetare am avut parte... Îmi pregătisem de data asta în telefon în notițe o listă cu tot ce mă apăsa să mărturisesc și crezând că voi căpăta eliberare. Mă regăsisem și în mărturiile din carte.(cum vă spuneam reale)
A venit momentul mult așteptat (eram foarte apăsată) de ceva vreme de o stare (cum mulți o numesc) nu-mi dădea deloc pace (mă rugam și parcă avea și mai mare putere).
E vorba de mânie - până să citesc cartea nici nu știam că de fapt nu era o stare doar ci un duh de mânie care se transmisese generațional și nu voia să mă lase să mă mai bucur de nimic. Să nu credeți vreo clipă dragelor că m-am îndoit că sunt născută din nou sau mântuită dar nu puteam înțelege cu mintea mea că există duh de mânie și că pot fi eliberată de el.
Știu că pentru unele dintre voi cuvintele și mărturia mea sunt prea de tot. Și pentru mine au fost să știți. Și după cum mă știți undele dintre voi (și personal) dacă nu ar fi ceva real nu aș spune.
Am mărturisit fratelui tot ce îmi notasem. Mi-am descărcat toată povara de care cu câteva luni în urmă nu eram conștientă că o am (chiar și pe cele deja mărturisite le-am spus din nou).
Și dragelor după ce am rostit dezlegare repetând cuvintele fratelui Corneliu, acesta a cerut Sângele Domnului Isus peste el și familia lui, peste prietena mea la care am mers acasă să mă susțină în rugăciune și apoi fratele C a început să poruncească cu mare îndrăzneală asupra fiecărui lucru mărturisit de mine să mă părăsească.
Da știu vi se pare șocant și vouă ca și mie. Și cum să nu fie.
Dar însăși Biblia spune :"Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești." Efeseni 6:12
Așa că fratele Corneliu care primise de la Domnul darul eliberării și vindecării (de mai bine de 4 decenii) avea să se înfrunte fix cu aceste căpetenii și domnii ale întunericului." "Mâniați-vă și nu păcătuiți", asta este ceea ce spune Domnul. Mânia nu este bună dacă ne duce în păcat.
Mânia este bună doar când nu lăsăm să fie luat Numele Domnului de batjocură.
Dragelor, Domnul a lucrat în chip minunat în acele două ceasuri în care am mărturisit, m-am dezlegat de acele lucruri și apoi fratele în Numele lui Isus a poruncit acelor lucruri să plece de la mine.
Am capătat Eliberare. Aleluia. 🙌🏻
Dar să nu credeți că o dată căpătată eliberarea am devenit imună. Biblia spune Atunci zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’ Și, când vine în ea, o găsește goală, măturată și împodobită. Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, și starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai așa se va întâmpla și cu acest neam viclean.” Matei 12:44-45
Prea mult de suportat și să citești aceste cuvinte cu atât mai mult să le crezi. Știu însă că unele dintre voi credeți ceea ce scriu. Și poate că acum aveați nevoie să auziți această mărturie că un om mântuit, născut din nou, și aproape 18 ani pe cale cu Domnul poate abia acum să înțeleagă sau să cunoască că mânia este un duh al răutății care vrea să fie stăpân dar care în Numele lui Isus poate fi alungat pentru totdeauna. Bineînțeles că nu înseamnă că pot trăi cum vreau, ci mereu în alertă și gata în Numele lui Isus să-i poruncesc când vine să mă tulbure din nou să plece în adânc unde îi este locul.
Asta am trăit eu acum fix două luni pe 11 martie. De atunci nu am trăit fără grijă. Că viața de credință este o luptă. Dar prin mila Domnului am fost biruitoare împotriva mâniei (o dată ce mă supun Duhului Sfânt și cer călăuzire El mă ajută să-i descopăr șiretlicul celui rău din pripă).
Aceasta este Marea Resetare din viața mea.
Poate și tu ai avut parte de o astfel de resetare pe un alt domeniu (dacă nu este prea mult îmi poți scrie în privat).
Domnul să continue să-și desăvârșească lucrarea în inimile noastre.
Fiți binecuvântate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu