Am auzit de-a lungul timpului tot felul de expresii care definesc ce este Viața.
Începem cu prima și cea mai importantă, ce spune Biblia: „Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decât un abur, care se arată puțintel și apoi piere.” Iacov 4:14 b
Dacă pornim de aici, nici nu ar mai fi nimic de spus. Viața noastră, pentru unii longevivă, pentru alții mai scurtă nu reprezintă, ani în calendar pentru Creatorul nostru, ci un abur care imediat se evaporă.
Mă tot gândesc la cuvintele lui Petru din epistola sa, „Dar, preaiubiților, să nu uitați un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, și o mie de ani sunt ca o zi.” 2 Petru 3:8
Dumnezeu care se află în afara spațiului și timpului, nu funcționează după calendarul și ceasul nostru omenesc.
Atât suntem. Un abur. Sau niște actori care se arată pe scena vieții lor doar 2 secunde în toată piesa de teatru pusă în scenă de Dumnezeu Tatăl.
Viața poate fi un câmp de bătălie minat în care trebuie să pui piciorul cu grijă să nu declanșezi o tragedie.
Viața de aici pe pământ este doar o călătorie, noi cele care L-am întâlnit pe Isus deja, știm că suntem străine pe pământul acesta și că adevărata noastră casă este în cer.
Nu știu în care dintre ele te regăsești sau poate în fiecare sezon al vieții le-ai experimentat și tu pe rând?
Să nu uiți „ești doar un abur care piere”. Cred că dacă am avea în fiecare zi perspectiva aceasta a trăirii zilei de azi, căci nu știm dacă mai primim ziua de mâine, am avea altfel de vieți.
Dar, unele dintre noi trăim înlănțuite de Trecut, trecut provocat de noi prin alegeri greșite și distructive din care nu am reușit încă să învățăm lecția sau nu am vrut să facem asta. Altele trăim cu ochii pironiți spre Viitor. Visăm la ce poate fi, ignorând Prezentul. Suntem atât de speriate și rănite de trecut încât nu putem privi decât spre Viitor și nu mai trăim ziua azi.
Dar mai este o altă categorie de fete și femeie care trăiesc ziua de azi (prezentul). Care își planifică fiecare zi pe cât posibil să poată trăi cu folos cele 24 ore.
Tu din care categorie faci parte? Toate avem un Prezent, ziua de azi. Dar nu toate o și trăim ca și cum ar fi azi singura zi. Ne sperie gândul acesta, și mulți mă judecă când citesc acest lucru acum, considerându-mă pesimistă, negativistă poate chiar fatalistă. Dar nu asta este ideea.
Avem ziua de azi. Ziua de mâine nu știm dacă ne aparține (viitorul). Ne rămâne să alegem ce facem cu azi.
Nu mi-am propus să fac o ditamai introducerea însă ideea pe care aș vrea să o aduc acum este că poate azi este prima zi din călătoria ta dinspre Trecut spre Prezent sau dinspre a învăța să accepți că ziua de azi îți este dată, și dacă va fi un mâine (Viitor) este doar un Dar.
De ce prima zi din călătorie? Pentru că pentru fiecare din noi poate fi. Nu știu ce trecut ai, la ce visezi pentru viitor. Însă de azi poți alege să faci lucrurile diferit. De azi poți alege să lași Trecutul cu toate rănile, dezamăgirile, luptele, lacrimile și să îmbrățișezi Prezentul care îți este un Necunoscut dar care poate deveni un bun tovarăș de drum. Vorbeam într-un articol anterior despre Cum pot să mă iubesc? Ce înseamnă asta mai ales prin prisma noastră ca fete și femei creștine? Am înțeles perioada aceasta tot aprofundând tema, că dacă nu învăț să mă iubesc nu voi ști să apreciez pe cei care mă pot iubi, dacă nu mă respect pe mine adică să îmi cunosc principiile, standardele și valorile de la care să nu fac rabat nu pot avea așteptarea sau chiar pretenția că altcineva să mă respecte. Și dacă nu învăț împreună cu Duhul Sfânt să mă iert pentru greșelile pe care le-am făcut în trecut (adică să accept că Isus m-a iertat deja pentru toate păcatele iar eu neiertându-mă manifest falsă smerenie spirituală) nu pot învăța să iert pe cel care m-a rănit.
Trei lucruri esențiale pentru a putea trăi Prezentul dezlegate de trecut și fără iluzia Viitorului. Prezentul poate fi o călătorie de 24 ore plină de semnificație, dacă alegem în mod deliberat să spunem Isus mi-a iertat tot trecutul și ceea ce acum mă tulbură. Trecutul meu este o lecție din care învăț să trăiesc un Prezent diferit crezând că nimic nu este o întâmplare și toate au un scop să ne transforme și să sfințească în călătoria, piesa de teatru, câmpul de bătălie în care ne aflăm pe pământul aceasta.
Ce zici? Vrei și tu sa pornești în această primă zi din călătorie spre a trăi Prezentul cu folos pentru relația ta cu Isus, pentru tine și pentru cei din jur?
Comentarii
Trimiteți un comentariu