Treceți la conținutul principal

Azi nu este despre mine

         



Nu știu cât de pricepute sunteți la reținerea datelor. Mie însă mi-a dat Domnul darul acesta să le memorez. Se știa despre mine de când eram mică că țin minte cele mai mici detalii. Chiar și cum erau îmbrăcați oamenii în ziua respectivă. Poate că au exagerat ei, dar de amintit îmi aminteam destule lucruri.
Ei bine, pentru mine până în acest moment există 3 date importante pe care le păstrez în inima mea. 
Prima este cea în care îmi celebrez ziua de naștere, cea de-a doua ziua renașterii mele (botezului) iar cea de-a treia este cea în care Duhul Domnului m-a călăuzit spre a mă "Pune Deoparte" pentru El.
Azi nu este despre mine. Este despre El. Cel care a îngăduit și pentru mine o renaștere (spirituală). Cel care mi-a schimbat cursul vieții prin decizia botezului. Da, despre ziua aceasta este vorba. 
Ziua de 29 mai pentru mine a însemnat momentul public al recunoașterii că Isus este cu adevărat "Fiul lui Dumnezeu, și Domnul și Mântuitorul meu personal." O zi în care am murit față de mine însămi, și am înviat la o viață nouă pentru Hristos. 
Azi sunt 15 ani de atunci. 15 ani lungi. 15 ani de imensă credincioșie. 15 ani de har pe care nu l-am meritat și nu îl voi merita. 15 ani de dragoste în care m-a purtat pas cu pas. 15 ani de îndelungă răbdare. Au fost multe momente/perioade grele de coborâșuri în care mă gândeam... ,'De ce am ales să îmi predau Lui viața?' Pentru că nu părea să se fi schimbat așa cum mă așteptam. Oo, dar acestea erau gânduri strecurate de Vrăjmaș în mintea mea ca să mă clatine și să mă dărâme. Pentru că acesta este scopul lui.
15 ani în care am fost pe culmi, și apoi brusc în văi adânci dar unde niciodată nu m-am găsit singură. Isus a fost mereu cu mine. 15 ani de încercări pe care nu credeam că este chip să le pot depăși cu suferință, lacrimi, fără nădejde pentru că alegeam să mă uit la mine nu la El. 15 ani în care am fost ridicată de Mâna Lui tare. Am fost pusă din nou pe Stâncă și am pășit fără să-mi vatăme tălpile picioarelor. 15 ani în care El mi-a crescut credința și m-a învățat lecții grele. Am meritat? Nu. Ce am făcut să merit atâta har? 
15 ani plini, lungi, grei, de neuitat, minunați, ce merită celebrați azi. 
Azi nu este despre mine. Eu nu am făcut nimic prin forțele mele să ajung aici. Este doar despre El. Dacă nu îmi dăruia zilnic mila și harul Lui nu ajungeam în punctul acesta.
Nu știu unde te afli tu în călătoria spre adevărata casă dar vreau să îți spun că nicio clipă oricât de dificilă și deznădăjduită ar fi nu merită să renunți la Isus. El te va purta pe Brațe și în văile adânci ale tristeții, dezamăgirii, lacrimilor și poate morții. El te va ridica mai sus decât ai fost înainte. El nu este om. Nu Își ia pauze din a te susține, din a-ți vorbi, din a te cerceta, a te întări. El nu obosește. Nu 'doarme niciodată.' Ochii Lui veghează peste tine 'zi și noapte.' Brațele Lui sunt gata să te cuprindă în orice clipă. Viața ta este scumpă înaintea Lui. Oricât de greu îți pare să înțelegi, tu 'ești prețioasă  pentru El,' și 'te iubește cu o iubire veșnică. '
"Bunătatea Lui te îndeamnă la pocăință. Harul Lui încă nu a ajung la capăt față de tine. " Nu este nici un păcat pe care dacă I-l mărturisești și El să nu ți-l poată ierta. 
Ești iubită cum nimeni nu te va putea iubi în lumea asta. Ești iubită de Tata așa cum Își iubește Propriul Fiu. Dumnezeu nu are mai multe măsuri de a iubi.  Ești purtată pe Brațe puternice zi de zi. 
Privește la El. Încrede-te în El. Adu-ți aminte ce a lucrat până acum pentru tine. 'Credincioșia Lui este atât de mare. Bunătățile Lui se înnoiesc în fiecare dimineață.' Caută-L. Cunoaște-L. Gustă și vezi ce bun este El. Hrănește-te din Cuvântul Lui și golește-te de tine să prindă El chip în tine. 
O viață 'pusă deoparte' pentru El merită din plin orice sacrificiu. El a făcut totul pentru mine. Azi este despre El , nu despre mine.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...