Tot ce contează cu adevărat

Se apropie Paştele, Sărbătoarea cea mai importantă a Crestinătăţii. Şi în timp ce citeam din Evanghelii relatările despre judecata, răstignirea şi moartea Domnului Isus anumite versete mi-au atras în mod special atenţia.

Pilat, unul dintre personajele importante ale scenei patimilor lui Isus a spus, "Eu sunt nevinovat de sângele Neprihănitului acestuia. Treaba voastră.” Dar oare era nevinovat? Faptul că şi-a spălat mâinile în faţa poporului, i-a spălat oare şi inima pentru vina condamnării Fiului lui Dumnezeu? 

Dar de ce să il condamnăm doar pe Pilat? Dacă nu am trait in vremurile acelea nu înseamnă că noi nu suntem vinovaţi la fel de mult ca şi el. Şi vorbele mele fără rost, gândurile mele murdare, şi faptele mele urâte au bătut piroane în mainile şi picioarele Mântuitorului meu.

„Pilat a vrut să facă pe placul norodului, şi le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie rastignit.” Oare de câte ori de teamă de a nu fi judecată, arătată cu degetul eu, tu, nu am facut pe plac oamenilor, când trebuia să le vorbim despre Isus, şi despre lucrarea Lui în vieţile noastre? 

„Dar ei strigau în gura mare şi cereau de zor să fie rastignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.” Eu nu sunt martoră a morţii Domnului Isus, nu doar am auzit despre ea, eu sunt direct răpunzătoare de ea. Şi eu am strigat prin păcatele mele împotriva lui Dumnezeu, că nu am nevoie de El. Şi eu L-am trimis la moarte pe Isus.

"Eli, Eli, lama sabactani?", adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" Şi de dragul meu, Şi al tău, Isus a ales să fie despărţit de Tatăl pe cruce ca să ne impace cu El. Nici nu ne putem imagina asemenea despărţire, legătura lor era una deosebită, perfectă şi noi am rupt-o prin păcatele noastre pe care Isus le-a luat asupra Lui. 

„Preotii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo şi-L pârau cu înfierbântare.” Şi eu sunt vinovată pentru moartea Domnului Isus, când am decis cu înfierbântare că ştiu ce este mai bine pentru viaţa mea, şi să nu ascult de Dumnezeu care îmi voia binele. 

„...iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.” Isus a murit pentru mine, şi pentru tine pentru că ne iubeste,  nu ca să ne  împlineasca scopurile noastre, să ne cerem eu şi tu drepturile din Mâna Lui. El nu este la dispoziţia noastră. El a venit pe pământ pentru a împlini planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii întregi. Isus a ascultat de Tatal chiar cu preţul despărţirii de El pe cruce, şi a morţii fizice.

Ooo, de cât de multe ori am bătut cu pumnul în masă să Îmi răspunzi când mă rog, să faci ce vreau eu, când eu eram cea datoare să fac ce zici Tu.

Dar astăzi, vin şi mă pocăiesc pentru lucrurile acestea, pentru că şi păcatele mele L-au dus la moarte pe Fiul lui Dumnezeu. "Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea." Şi pentru ca este viu şi eu sunt vie împreună cu El la o viaţă nouă. Aleluia.

Asta este tot ce contează cu adevărat. Isus este cea mai mare dovadă de dragoste din univers manifestată prin jertfa Lui în locul meu şi al tău şi prin învierea Lui triumfătoare. 

Isus este motivul Paştelui. Şi dacă încă nu ai înţeles motivul sărbătorii, mai este har.

Iată o rugăciune care poate că se potriveşte inimii tale:

"Iartă-mă Isus că de multe ori nu Te-am crezut pe Cuvânt văzând totuşi credincioşia Ta. Iartă-mă pentru inima mea care nu arde mereu pentru Tine când citesc Scriptura. Înflăcărează-mi inima pentru Tine şi pentru Cuvântul Tău. Mulţumesc pentru că Tu mi-ai deschis mintea să înţeleg Scripturile. Mulţumesc pentru Duhul Tău Sfânt pe care L-ai pus şi în inima mea. Mulţumesc că şi pe mine m-ai strigat pe nume şi ai făcut posibil să înţeleg că Tu mă vrei pentru Tine. Mulţumesc pentru Pacea pe care numai Tu o puteai aduce în inima mea. Mulţumesc că Tu eşti şi Domnul şi Dumnezeul meu!" Amin.

Ia şi pentru tine inima ta acest mesaj de Paşti.