Să fie...

Când am început să citesc Geneza mi-a fost tare greu să Îl văd pe Isus încă din primele pagini despre Creaţie motiv pentru care am început să aprofundez şi iată ce am descoperit.

Dumnezeu Creator, Înţelept şi Suveran a creat totul în mod perfect din nimic, doar prin rostirea cuvintelor  “Să fie ... şi a fost” . Extraordinar! Dumnezeu nu a făcut nici un efort  pentru a crea nimic din tot ce vedem şi în zilele noastre. Şi când ne gândim că Pământul este singura planetă în care există viaţă, unde omul poate supravieţui pentru că are aerul necesar, apă şi hrană. 

Omul  a fost creat după Chipul şi Asemănarea Trinităţii. După Chipul lui Dumnezeu, nu înseamnă că Dumnezeu are trup, ci după natura Lui, cu minte, voinţă şi sentimente.

Omul se deosebeşte de toate vieţuitoarele apei, cerului şi pământului  prin faptul că are capacitate de a înţelege, vorbi, gândi, simţi, transmite ceea ce simte.

Dumnezeu după ce a creat primii doi oameni, parte bărbătească şi femeiască i-a binecuvantat şi le-a dat porunca “să crească şi să se înmultească şi să umple pamantul”. Dumnezeu în toată întelepciunea Lui a creat oamenii diferiţi cu însuşiri diferite şi pentru scopuri diferite. Oare nu privim ca pe un lucru  absolut normal naşterea noastră, şi capacitatea de a putea înţelege lucrurile şi a putea lua decizii, a avea grijă de noi şi de familie?

Dumnezeu nu a creat primii doi oameni şi apoi i-a abandonat în grădină. El le-a dat în grijă locul în care se aflau. "Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră."

Primii oameni nu au făcut şcoală să înveţe cum să aibă grijă de o grădină sau cum să aibe grijă de animale. Dumnezeu le dăduse deja înţelepciunea pentru a putea face aceste lucruri.

Dumnezeu i-a binecuvântat pentru că binecuvântarea Lui însemna purtare de grijă şi protecţie. De aceea în zilele noastre, în bisericile evanghelice copii când sunt mici primesc binecuvântarea din partea lui Dumnezeu prin punerea mâinilor pastorilor peste ei. Când suntem în Mâna Domnului suntem în siguranţă, ca un prunc la pieptul mamei lui.

Dumnezeu a creat totul din nimic, şi iată cum se încheie versetul 31 din primul capitol "Dumnezeu a zis ... Şi a fost. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune."

Acelaşi Dumnezeu care a zis "Să fie" şi a făcut toate lucrurile foarte bune în creaţie, le poate face şi în vieţile noastre acum.