Treceți la conținutul principal

Partea plină a paharului


Sunt binecuvântată că într-o țară care m-a "adoptat", cu o limbă stâlcită și cu oameni reci, am găsit un loc "cald" și primitor pentru inima mea... 
Da, biserica. 
Nu este un loc mai bun decât biserica unde să găsești frați și surori care împărtășesc aceeași tânjire după Cer, după Hristos. 
Știam de când am început relația cu soțul meu ce biserică frecventează. Am văzut câteva video-uri cu frații de acolo și cum se predică Cuvântul dar mi se părea așa de "conformistă" și tradițională încât mintea mea nu putea accepta că și eu voi deveni membră acolo. 
Îmi tot ziceam în mintea mea mea "o să vizitez toate bisericile și apoi văd unde aleg să merg". Și este adevărat că am vizitat câteva biserici însă spre surprinderea mea, niciuna nu a avut impactul bisericii #BetezdaViena 🙏🏻🙌🏻
Am venit aici (în Viena) cu gândul că nu există biserici ca în România. Nu o să mă regăsesc în nimic de aici. Deși visam cu ochii deschiși că va fi un restart al vieții mele, venirea mea aici și viața de soție. 
Totuși scepticismul meu "înnăscut" nu îmi dădea voie să mă bucur de gândul că poate fi bine aici. 
Am încercat pe cât posibil de aproape trei luni de când sunt aici să fiu cât mai prezentă la biserică. Și acasă eram nelipsită, însă aici aveam nevoie și mai mult. Eram printre străini (și deși mă consider un om care se adaptează relativ ușor), totuși s-a dovedit că bariera limbii și opoziția față de "trăirea" în altă țară m-au făcut să nu mă obișnuiesc atât de repede. Nu vedeam partea plină a paharului. 
Am învățat drumul spre biserică și stiu că nu mă poate împiedica nimic să ajung acolo. (mă lupt împotriva oricărui gând sau duh de lene, sau amânare sau eu știu ce) să fiu acolo prezentă. Nu mă duc niciodată singură. 
Totdeauna merg împreună cu soțul meu. 
Suntem cu adevărat binecuvântați să fim parte din biserica aceasta.
Mulțumim Domnului pentru cum lucrează pentru noi prin mesajele biblice, prin cântări (în laudă și închinare), poeziile inspirate de Duhul Sfânt și timpul plin de har în rugăciune ne-au încărcat, ne-au cercetat, ne-au întărit, ne-au ridicat și ne-au mustrat.
Este har să știți. 
O biserică românească în Viena în care Domnul Isus este prezent și Duhul Sfânt este la lucru. Mulțumesc Isus pentru asta. 

        Prima duminică la Viena la biserică 

Poate că vi se pare că prea laud o biserică. 
Dorința mea este să fie Domnul lăudat pentru cum lucrează, pentru cum mă uimește, pentru ce minunat este El. Și așa îmi văd mica credință a mea. 
Mulțumesc Isus pentru că aici prin comunitatea în care m-ai așezat (pentru o vreme) că numai Domnul știe cât... Mulțumesc pentru că aici mă cercetezi și ai un plan de restart pentru mine. 
Mulțumesc Isus pentru surorile de credință care mă îmbrățișează prin gândurile bune și pentru încurajările că lucrurile se vor așeza dar doar cu răbdare. 
Comunitatea mi-a dat șansa să Îi cânt Domnului într-o seară de rugăciune, ei au avut șansa să mă cunoască și eu să descopăr că nu sunt singură aici. (în Viena). 
Să știți că nu este de ajuns să fii alături de soț (chiar dacă este de multă vreme aici și este fluent în germană). Fără el nu plec de acasă. Am memorat câteva drumuri pe jos sau cu trenul dar încă este mult de învățat și descoperit atât în Viena cât și în viața mea spirituală. Și abia aștept (dar și aici trebuie să învăț să predau zilnic controlul Domnului și să nu mai pășesc înaintea Lui ci pe urmele Lui.) 
Stiu dragelor, pentru unele poate va fi o încurajare ce am împărtășit, pentru altele poate fi un lucru "obișnuit". Pentru mine vă spun este o oază de liniște. Știți cum zice psalmistul... "Aș vrea să locuiesc toată viața în Casa Domnului" ? Psalmul 27. Tot așa simt și eu. La propriu m-aș muta acolo... Să stau permanent în închinare și rugăciune și Cuvânt, să fiu ferită de mizeria lumii în care trăim și într-o permanentă conexiune cu ISUS. 
Știți ce spun, nu? Tu vezi partea plină a paharului tău acum? 
Domnul să vă binecuvanteze acolo unde sunteți. Fiți mulțumitoare pentru oazele de liniște sufletească (bisericile) unde v-a așezat Domnul pentru o vreme. Bucurați-vă și iar bucurați-vă. 
Asta este lecția mea acum. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Femeia din Proverbe 31 pot fi și eu

Știți că există anumite lucruri care nu ne plac și cărora le zicem pas pentru o anumită vreme motivând, ”Nu este pentru mine, Nu este încă momentul.” Dar ajungem într-un final să descoperim că de fapt am amânat o mare binecuvântare. Un astfel de lucru a fost pentru mine Proverbe 31.  În perioada aceasta am fost provocată să îl citesc zilnic și din dorință de a nu dezamăgi am acceptat. Mă tot gândeam care este rostul, ceea ce scrie aici: „Este un ideal. Nu știu pe nimeni așa.” Și o să ajung să îl știu pe de rost (nu că ar fi un lucru rău). Așa că am început să îl citesc și să îl studiez verset cu verset. Și iată ce mi-a vorbit Domnul.        Proverbe 31 nu este în primul rând scris pentru fete/femei și soții ci mai degrabă cuprinde un set de sfaturi și avertizări din partea unei mame către fiul ei. S-ar crede că mama este Batșeba iar el, Solomon. Acestea sunt învățăturile date în vederea căpătării fricii de Domnul și a înțelepciunii. Acest Lemuel, era „ro...

Trestia frântă și mucul fumegând

  Ce carte din Biblie studiaţi în perioada aceasta? Cum vă vorbeşte Domnul prin ceea ce poate citiţi  a nu ştiu câta oară? De câte ori ni se întâmplă să trecem rapid prin ceea ce deja ştim? Din acest motiv am ales de ceva ani să am un carneţel şi un pix şi nu să subliniez direct în Cuvânt. De multe ori acest lucru ne opreşte din a mai vedea dincolo de verset ceea ce Domnul ne poate vorbi chiar pentru perioada în care ne aflăm. De o vreme încoace studiez Evanghelia după Matei , verset cu verset.   Privirea mi-a rămas asupra cuvintelor Domnului Isus care spun că El: “Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." Ce cuvinte pline de speranţă când poate eşti la pământ şi crezi că nu te mai poţi ridica. Şi da, fără El situaţia în care poate ne aflăm acum este fără scăpare. Noua Traducere ne prezintă o imagine mai actuală: ”nu va rupe trestia (sfărâmată, fisurată)”. Trestia...

ACASĂ

De ceva timp tânjeam să ajung în România. Când nu reușeam să mă acomodez, gândul îmi zbura acasă. Îmi era dor de bunica mea care m-a crescut... Voiam să-mi revăd prietenele.  Îmi lipsea România... (Dar nu pentru mult timp ). Am avut un răgaz bine primit pentru o săptămână să ne vedem familiile reciproc în ambele orașe la capete opuse de țară. Am călătorit după multă vreme cu trenul. În chiar aceste câteva luni am cunoscut civilizația Vienei și nici dacă aș vrea nu pot să nu vad diferența (mai ales pe cea din infrastructură). Cu trenul ajungi așa de repede dintr-un loc în altul... Dar nu la fel de repede și în România. Aproape că mi se pare că stă pe loc. Am străbătut țara la propriu într-o zi și o noapte. Fară să pun geană pe geană. De oboseală mă dureau toate oasele. Mai bine de soțul meu care poate dormi în orice loc. Noi femeile ținem mult la igienă... Bărbații sunt mai relaxați. (motiv pentru care nu pot sta întinsă pe scaunele din tren). Întâi pașii noștri s-au oprit în Oradea...