Pusă Deoparte.

  Nu poți iubi Cerul până nu urăști Iadul sau sub o formă mai dulce spus: "Până ce păcatul nu a ajuns să-l simți amar, Hristos nu îți este dulce”. Am auzit în urmă cu câțiva ani această expresie și m-a făcut să meditez asupra ei de-a lungul coborâșurilor mele. Crezi și tu asta? Este Hristos dulce pentru tine și păcatul atât de amar încât fugi de el orice ar fi? Suntem oameni și trăim în trupurile acestea ce sunt supuse putrezirii. Avem de luptat cât vom avea suflare împotriva păcatului din noi, și a celui din lume. „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești”. Efeseni 6:12 Da, nu oamenii din viața noastră ne sunt dușmani ci duhurile răutății. Ani la rând nu am înțeles că nu trebuie să mă lupt împotriva persoanei care mă rănește ci împotriva duhului care stăpânește acea persoană. Și nu, nu vreau să spun că ar...

Apa, aerul, focul, pământul sunt cele patru forțe ale naturii ce nu pot fi controlate de mâinile omului. Ele pot crea un peisaj deosebit și să ne fie de ajutor însă doar în cadrul destinat lor. E minunat să vezi marea învolburată, oceanul lin, un râu cristalin ... Dar atunci când apele ies din locul pentru care au fost create ele fac ravagii. Tot așa și pământul este un loc minunat pentru care piciorul omului ar face orice să îl poată explora. Dar atunci când apar cutremurele, alunecările ... totul iese de sub control și nu mai poate fi frumos. Devine dezastruos. Când mă gândesc la aer. Dumnezeu a lăsat exact cantitatea necesară de oxigen de care avem nevoie să putem respira, nici mai mult, nici mai puțin. Observăm când soarele arde în timpul verii mai tare că aerul devine irespirabil și căutăm diverse metode prin care să ne luăm necesarul de oxigen să putem trage aer în plămâni. Însă de departe focul devine catastrofal atunci când nu este la locul lui. Avem nevoie de foc să ne putem ...

„De aceea îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin iubește puțin.” Luca 7:47 Vă este foarte cunoscut versetul acesta și știți chiar și contextul. În traducerea Cornilescu are un titlu foarte clar „Femeia păcătoasă”. Această femeie a rămas cunoscută în istorie pentru gestul ei. Deși în perioada aceea femeile nu aveau drepturile pe care astăzi femeile din cele mai multe țări le au femeia aceasta a demolat toate tiparele. Ce curaj să intre în casa unui fariseu și să meargă direct la Isus! Nu i-a păsat de nimic și nimeni. Știa că poate suporta consecințe grave și cu toate astea nu a ținut cont. De ce? Pentru că L-a întâlnit pe Isus. Isus, Singurul care nu a condamnat-o la moarte așa cum toți ceilalți mari învățători ai Legii au făcut-o. Toți știau cine era femeia aceea. Și hainele spuneau despre ea. Și așezarea părului... Nu putea trece neobservată. Nu fusese invitată, nu ar fi fost niciodată binevenită. Dar nici nu i-a păsat și n...

De o bucată de vreme observ cum deși conștientizez că rar mai trec pe aici să vă împărtășesc câte o mărturie, schimbările din ultima perioadă din viața mea par să mă țină în loc. Mi-am așternut gândurile despre fiecare lucru pe care mi l-a pus Domnul pe inimă să îl împărtășesc dar parcă nu găseam niciodată momentul potrivit să și postez. Voi cele care sunteți active în mediul online și doriți să slujiți în felul acesta, știți despre ce vorbesc. Fiecare dintre noi ne confruntăm cu diverse momente de amânare care ne duc fără să ne dăm seama în neascultare. Auzeam în urmă cu ceva ani că amânarea ascultării e neascultare. M-am tot gândit de atunci la acest aspect. Știm că trebuie să facem anumite lucruri și totuși le amânăm pentru că nu ne simțim în starea potrivită (orice fel de slujire) în cazul meu prin scris. Dacă trec printr-o perioadă de încercare, întristare, dezamăgire, vindecare a inimii... nu îmi este deloc confortabil să îmi iau timp și să scriu ceea ce mă inspiră Domnul. Aștept...